Echipa de curatare a acvariului marin
O echipa de curatare, in acvariu se refera la acele organisme descompunatoare ce maruntesc particulele de hrana neconsumate de pesti, deseurile, detritusul si le pregatesc pentru a fi descompuse mai usor de catre bacteriile denitrificatoare dar contribuie si la mentinerea populatiei de alge din acvariu sub control. In general aceste echipe de curatare sunt compuse din melci, creveti, crabi, stele de mare si arici de mare.
Prezenta unei astfel de echipe intr-un acvariu marin este atat de benefica incat poate fi considerata obligatorie, ea reduce timpul de lucru in acvariu si mentine geamurile relativ curate, substratul curat si afanat si contribuie la buna dezvoltare a acvariului marin, luand parte in mod direct la circuitul azotului. Datorita faptului ca acesti crustacei sau moluste contribuie la maruntirea particulelor organice reziduale, ele grabesc descompunerea lor.
O astfel de echipa de curatare trebuie introdusa in acvariu imediat dupa terminarea procesului de ciclare a acestuia deoarece in timpul ciclarii se pot dezolta puternic algele iar unele din organismele ce salasluiesc in piatra vie pot muri. Astfel echipa de curatare va asigura un mediu propice pestilor la vremea cand acestia vor fi introdusi in acvariu. Melcii sunt unii dintre cei mai rezistenti curatatori ai acvariului si sunt indicat a fi introdusi primii in acvariu, apoi crabii si crevetii si in cele din urma stelele de mare si aricii, de fapt atat stelele cat si aricii de mare pot fi introdusi cu foarte putin timp inainte de introducerea pestilor.
In functie de dimensiunile acvariului echipa de curatare va fi mai mica sau mai mare, conditiile fiecarei specii diferind, astfel melcii pot fi tinuti cate unul la fiecare patru litri ai acvariului, iar crabii la 15 litri. Exceptie fac insa speciile mari de melci si crabi la care aceste valori nu se mai aplica, spre exemplu melcii din genul Turbo sp. vor fi tinuti fiecare in 30 de litri de apa. Bineinteles, deoarece aceste organisme sunt bentonice, suprafata acvariului este mai importanta decat volumul.
O alta regula importanta in stabilirea unei echipe de curaratare este aceea ca, echipa trebuie sa fie variata, continand atat melci, crabi cat si stele de mare si arici de mare pentru a se compensa reciproc in sarcinile ce le revin.
Este important de precizat ca, desi la modul general vorbind melcii, crabii, crevetii si stelele de mare fac parte din echipa de curatare, nu toate speciile sunt indicate in acest sens deoarece unele specii sunt carnivore si pot aduce prejudicii acvariului pe termen lung, putand face pagube in randul coralilor si nu numai. Cele mai utilizate specii de nevertebrate in echipa de curatare a acvariului marin sunt prezentate sumar in randurile de mai jos.
In ceea ce priveste melcii, cele mai intalnite specii de melci in acvaristica marina sunt melcii apartinand genurilor Turbo sp, Astraea sp. Trochus sp, Nerita sp., Nassarius sp. Ca si in cazul acvaristicii dulcicole, specia exacta de melc este mai putin importanta, facandu-se aproape intodeauna referire la gen.
Turbo sp. este un gen foarte complex de melci, avand peste 60 de specii diferite si 6 subspecii. Este un melc de talie mare ce bineinteles necesita multa hrana, se poate intampla ca acestia sa moara de foame in acvariu dupa ce au epuizat cea mai mare parte a populatiilor de alge. Din aceasta cauza acesti melci vor fi introdusi in acvariu in numar redus, in special in cazul acvariilor nu foarte mari, astfel fiecare melc va avea la dispozitie o suprafata mai mare de “pascut”. Fiind melci de talie mare pot avea suficienta forta incat sa mute sau sa darame stancile sau bucatile de piatra vie din acvariu in cautare de alge, deci se va tine cont de acest aspect la intocmirea echipei de curatare si se vor lua masurile adecvate - fixarea pietrelor cat mai bine posibil in asa fel incat sa nu cada. Acesti melci sunt recomandati in special in cazul acvariilor cu volum si suprafata mare, majoritatea acvaristilor considerandu-i nepotriviti si deci evitandu-i.
Melcii Astraea sunt originari din Marea Caraibelor, acestia pot fi foarte usor identificati datorita cochiliei lor conice, cu striatii pronuntate circulare, sunt mici in dimensiuni, ajungand la doar 2-3 cm. De obicei cochilia are un colorit deschis, insa de cele mai multe ori este acoperita de alge. Sunt melci vegetarieni ce se vor hrani cu algele din acvariu in special cu cele brune si verzi, insa nu sunt foarte eficienti impotriva algelor filamentoase. Este foarte rezistent la conditiile de mediu o data ce a fost aclimatizat insa de multe ori acesta moare din cauza aclimatizarii realizate defectuos. Poate cel mai important aspect de retinut la acesti melci este ca ei sunt incapabili sa se intoarca, o data rasturnati si vor muri, deci daca observati un melc rasturnat, ajutati-l sa se indrepte.
Melcii Trochus sp. sunt melci conici insa baza cochiliei acestora este plata, cele mai mari specii ajung pana la 13 cm, insa in general au dimensiuni reduse iar cochilia este asemanatoare cu cea a melcilor Astraea sp. Originari din oceanul Indian si Pacific, acestia se hranesc cu alge si sunt potriviti acvariilor mici. Spre deosebire de mecii Astraea sp. acestia sunt capabili sa se indrepta dupa ce s-au rasturnat.
Melcii din genul Nerita sp. se pot gasi atat in Oceanul Atlantic cat si in Pacific, sunt mici ca dimensiune, ajungand doar pana la 3 cm si prezinta o cochilie rotunjita. Sunt foarte rezistenti in acvariu, se hranesc cu alge, in special in cazul algelor de pe suprafetele acvariului dar si cu cianobacterii. Este un melc ideal acvariilor de tip recif deoarece nu va deranja nici piatra vie si nici coralii.
Mecii Nassarius sp. sunt melci ce prefera viata in substrat, ingropati in nisip. Sunt melci de talie mica, ajungand pana la 2 centimetri, prezinta o cochlilie usor alungita. Datorita taliei mici, acestia pot cadea prada pestilor mancatori de melci dar si a crabilor si se vor evita aceste asocieri pe cat posibil. Sunt foarte utili in mentinerea substratului curat si afanat insa necesita un strat de cel putin 8-9 centimentri de nisip pentru a supravietui.
In ceea ce priveste crabii, se deosebesc clar doua categorii de crabi, altele decat cele taxonomice, astfel exista crabi-pustic si crabi obisnuiti. Ce ii deosebeste este faptul ca pustincii sunt crabi al caror abdomen este foarte moale si sensibil, astfel ca ei se refugiaza in cochilii de melci. Cealalta categorie de crabi, crabii obisnuiti nu prezinta aceasta necesitate si sunt acei crabi pe care toata lumea ii cunoaste.
Crabii-pustnic sunt reprezentati in acvaristica marina prin doua mari familii, respectiv Fam. Diogenidae cu genurile Calcinus sp si Clibanarius sp si Fam. Paguridae cu genurile Phimochirus sp. si Paguristes sp. Acesti crabi se hranesc preponderent cu alge insa nu vor ezita sa manace si resturile meselor pestilor. Spre deosebire de melci acesti crabi, indiferent de specie se descurca foarte bine la mentinerea sub control a algelor filamentoase pe care melcii le cam ignora. Din cauza necesitatii crabilor de a isi proteja abdomenul sensibil va exista o concurenta intre ei pentru cochiliile de melci deoarece, pe masura ce cresc, acestea trebuiesc schimbate. Pentru a evita agresiunile intre crabi sau chiar cazurile in care crabii omoara melcii se vor pune la dispozitia acestora mai multe cochilii de melci de dimensiuni diferite. Avantajul acestor crabi este acela ca nu cresc foarte mult, ramanand relativ mici, 2-5 cm si pot fi tinuti in acvarii nu foarte mari.
Percnon gibbesi este o specie de crab ce poate ajunge pana la 8-10 centimetri. El se hraneste cu alge, detritus si resturile meselor pestilor, contribuind astfel la curatirea acvariului. Este considerat un crab potrivit acvariilor de tip recif, deoarece nu va dauna coralilor sau anemonelor. Ca multe alte specii de crabi, acestia sunt si necrofagi, deci daca gaseste un cadavru in acvariu se va hrani din acesta.
Mithraculus sculptus este unul dintre cei mai indicati crabi in combaterea algei “bubble algae” deoarece se va hrani cu aceasta. Sunt originari din recifurile de corali din Marea Caraibelor, ating o lungime de cca 4 cm si sunt considerati semi-agresivi. Uneori, din cauza lipsei de hrana acestia pot ataca coralii. Desi este un crab nocturn, o data acomodat cu acvariul se va aventura si ziua in cautare de hrana.
Crevetii sunt o alta componenta esentiala a unui acvariu marin de tip recif, dintre cei mai comuni creveti din acvaristica marina se numara crevetii din genul Lysmata sp. si cu precadere doua specii, Lysmata amboinensis si Lysmata debelius. Acesti creveti necesita un acvariu stabil, cu multe ascunzatori formate printre bucatile de piatra vie. Substratul poate fi atat nisipos cat si stancos sau pietros. Sunt sensibili la cupru, nitriti, nitrati sau amoniac si se recomanda ca acesti parametri sa fie atent monitorizati. Se pot hrani cu granule si fulgi pe care le vor cauta pe fundul acvariului, prin substrat, de asemenea vor consuma anemonele Aiptasia. Se stie ca se mai hranesc cu tesuturile moarte ale pestilor.
Stenopus hispidus – o alta specie de creveta foarte populara si frumosa. Sunt considerati a fi pasnici, insa acestia pot deveni agresivi chiar si cu pestii ce le invadeaza teritoriul. Ca orice specie de creveta se va hrani cu detritus, resturile meselor pestilor dar si cu alge.
Astropecten polycanthus este o stea de mare de talie mare, poate ajunge pana la 30 cm lungime. Nu sunt recomandate in cazul acvariilor mici. Sunt destul de sensibile in ceea ce priveste calitatea apei, de aceea vor fi introduse doar in acvarii stabile. Contribuie semnificativ la curatirea substratului prin faptul ca acestea vor cauta hrana prin el, deci il vor curati si il vor afana.
Tripneustes gratilla este un arici de mare, Este vegetarian si va consuma aproape permanent algele din acvariu, daca acestea sunt putine, se poate suplimenta dieta cu alge uscate din comert, sau hrana de origine vegetala. Sunt animale nocturne, ziua stau ascunse in crevase si spatii dintre pietre si noaptea devin activi, cautand hrana. Cuprul si nitratii in concentratii mari sunt letale acestui arici. Sunt o specie rezistenta totusi si sunt usor de ingrijit daca se respecta regulile de calitate a apei, parametrii nu trebuie sa fluctueze mult si brusc.
Ecolog Stelian Valentin Stanescu,
Comunitatea Acvarii de vis
