Marea Neagra
Marea Neagra este mai mult decat locul acela unde mergem vara, unde ne scaldam si ne bronzam, poate ca cei mai multi dintre noi nu cunosc biodiversitatea Marii Negre, nici nu este de mirare avand in vedere ca cei mai multi nu parasesc plaja. Insa in zonele retrase, in asa-zisele zone pustii, unde relieful nu permite imbaierea, unde sunt stanci ascutite si alge, Marea Neagra arata altfel, este plina de viata si sunt pesti oriunde te-ai uita.
Plecand de la acest gand m-am gandit ca ar fi util sa scriu despre posibilitatea crearii unui acvariu marin, autohton pentru ca, desi nu egaleaza un acvariu tropical in ceea ce priveste coloritul viu, intens, litoralul romanesc adaposteste multe specii de pesti mici, frumos colorati, creveti, melci, crabi, paguri, stele de mare, coelenterate, viermi si toate categoriile de organisme prezente in zonele tropicale.
In prezenta lucrare voi descrie mai multe specii din mai multe categorii de organisme, pe care eu le-am considerat potrivite pentru un acvariu marin de tip “Marea Neagra”
I.Algele
Algele prezente in Marea Neagra sunt atat alge verzi si brune cat si rosii. Algele stau la baza ecosistemelor, fiind principana sursa de hrana, adapost si mediu de depunere a pontelor. In urma activitatii umane dezvoltarea algala din Marea Neagra a avut de suferit, din cauza a cresterii cantitatilor de substante biogene, din cauza schimbarilor parametrilor hidrochimici, diminuarii transparentei apei si reziduurilor petroliere deversate.
Principalele alge din Marea Neagra apartin genurilor Zostera, Phyllophora si Cystoseira.
1. Zostera sp. Denumita popular si iarba de mare, este asemanatoare ca aspect genului de plante Vallisneria, foarte cunoscuta in acvaristica dulcicola. Odata, campiile de Zostera erau foarte productive insa acestea s-au rarit, devenind practice o alga destul de rara.
2. Cystoseira sp. Este un gen de alge brune, ce prefera apele curate, devenind astfel un bioindicator al acestora. Este utila in acvariu desi nu foarte estetica pentru ca mai multe specii de pesti, melci si creveti se vor hrani cu aceasta si va constitui un mediu de viata pentru mai multe genuri de crustacee care, la randul lor vor fi o sursa secundara de hrana pentru pesti.
3. Phyllophora sp. Este o alga rosie. Traieste fixata pe stanci la adancimi de 15-50 m. Si este sursa de hrana pentru numeroase crustacee si pesti ce traiesc printre tufele de Phyllophora.
II. Spongieri
Sunt animale simple, imobile, adaptat foarte bine stilului lor de viata, respective tipului de hranire prin filtrare. Se pot intalni mai multe specii de spongieri pe tarmurile Marii Negre insa doar voi cita cateva dintre acestea Sycon ciliatum, Dysidea fragilis, Halichondri panacea. Acesti spongieri pot fi gasiti fixati pe stanci, unele specii chiar in colonii extinse
III. Moluste
Molustele sunt organisme cu corp moale si in unele cazuri acoperit de o cochilie dura, multe dintre moluste prezinta simetrie bilaterala insa altele, cum este cazul melcilor au devenit asimetrice. Molustele din Marea Neagra sunt reprezentat printr-un numar mare de specii, atat autohtone cat si introduse.
1. Bivalvele reprezinta un mare grup al molustelor ce cuprinde scoicile. Ele se hranesc prin filtrarea apei cu plancton si materie organica adusa de curenti.
a) Scapharca inaequivalvis
Este o specie originara din Extremul Orient si semnalata prima oara in Marea Neagra in 1980, dupa introducerea sa, aceasta s-a inmultit si raspandit rapid iar acum poate fi intalnita pe intreg litoralul.
b) Mytilus galloprovincialis sau midia
Este una dintre cele mai cunoscute specii de scoici din Marea Neagra datorita faptului ca sunt foarte raspandite. Ele se pot gasi fixate pe aproape orice subrafata dura, submerse in preajma litoralului si chiar pana la 40 m adancime.
c) Dreissena polymorpha
Este denumita si sciuca-zebra datorita dungilor sale inchise la culoare. Este o specie foarte rezistenta fiind introdusa si considerate invaziva in mai multe regiuni ale Europei si Americii de Nord. Se poate gasi in limanele fluvio-maritime, unde salinitatea apei este scazuta.
d) Cerastoderma edule
Denumita popular si scoica inima datorita formei sale, este foarte comuna in toata Europa, se poate gasi in nisip, partial ingropata filtrand particulele organice din apa.
e) Solen marginatus
Este o scoica cu forma mai ciudata, fiind puternic alungita se poate intalni de asemenea partial ingropata in nisip.
f) Mya arenaria
Este o specie originara din zona coastelor americane ale Atlanticului de Nord ce patrunde, ca multe alte specii in Marea Neagra in interiorul rezervoarelor de balast ale navelor de transport. Este o specie foarte eficienta, aceasta s-a inmultit si raspandit foarte mult de la introducerea sa. Eficienta sa se poate observa si din castigarea luptei pentru hrana, inainte de patrunderea Mya arenaria, specia conducatoare preexistenta in biocenozele psamicole era Lentidium mediterraneum, insa 15 ani de la semnalarea sa la litoralul Marii Negre, Mya se gasea raspandita in populatii compacte in tot lungul coastelor romanesti, cu frecventa totala de 70%.
g) Mactra stultorum
Este o scoica ce poate atinge 5cm lungime si se poate intalni in zone cu fund argilor sau nisipos pana la adancimi de 20-30 metri. Daca se simte amenintata aceasta poate disparea usor, prin expulzarea rapida a apei prezente in camera mantalei, perforand astfel sedimentul.
h) Ostrea edulis
Stridia este foarte usor de recunoscut, ea are valvele inegale si neregulate. Se poate intalni fixate cu valva stanga de substratul stancos. In present aceasta specie este foarte rara in Marea Neagra.
2. Gasteropodele sau melcii reprezinta moluste cu o singura cochilie, adesea spiratata in care se poate retrage complet. In Marea Neagra sunt foarte frecventi si foarte bine reprezentati prin mai multe specii.
a) Gibbula divaricata
Este o specie de melc ce poate fi intalnita hranindu-se cu alge in zonele cu adancime mica, rereori fiind intalnit la o adancime mai mare de 15-20 m. Este un melc de talie mica, avand cca 2cm in lungime. Cochilia este de culoare galben-verde, cu o retea de linii radiare compuse din pete rosu-carmin.
b) Patella caerulea
Cochilia acestui melc nu este deloc spiralata, este de forma conica si are aspectul de palnie larga. Se poate intalni in zonele cu adancimi de pana la 50 m fixat pe stanci sau alte suprafete dure, hranindu-se cu alge.
c) Melarhaphe neritoides
Cochilia acestei moluste creste pana la o inaltimea de 6 mm, este sferica cu 5 spire, ultima dintre ele fiind puternic umflata. Hrana consta mai ales din pelicula de plante care cresc pe roci. Adesea exista in numar asa de mare pe stanci incat acestea par acoperite de mii de bile mici. Sexele sunt separate. Ouale sunt fertilizate in interiorul corpului femelei si eliberate unul cate unul sau pot fi descarcate si toate odata, inchise intr-un invelis protector.
d) Nassarius reticulatus
Este o specie foarte conuma in M. Neagra, se poate intalni in zonele nisipoase, la mica adancime stand partial sau chiar total ingropat in nisip. Acesta se poate feri de predatori prin executarea mai multor salturi succesive. Cochilia sa are 8-9 spire, suprafata sa prezinta mai multe striatii ce compun un model de coaste, poate atinge 3cm lungime.
e) Rapana venosa
Este o alta specie de melc introdusa in Marea Neagra, din Marea Japoniei si Marea Chinei de sud prin intermediul navelor de transport. Este cea mai cunoscuta specie de melc marin de la noi, cochilia sa este dura, poate ajunge la 12 cm lungime. Rapana se intalneste pe fundurile stancoase intre 4-10 m adancime. Se hraneste cu scoici si melci, fiind o specie carnivora.
f) Turritella communis
Poate atinge o lungime de 5cm iar culoarea sa este variabila, de la caramiziu, pana la alb, adesea cu linii brune. Se poate intalni la adancimi de pana la 40 metri si se hraneste cu alge mici si particule animale filtrate din apa.
V. Crutacee
Crustaceele reprezinta o subancrengatura de animale cu corpul alcătuit dintr-un cefalotorace si un abdomen, fiind acoperit cu o crustă din calcar si chitină. Dintre Crustacee am ales sa prezint doar cateva specii de crabi si creveti deoarece lista poate continua…
a) Palaemon adspersus
Sunt o specie de creveti intalniti printre alge, cu precadere prin campiile de Zostera, acestia pot atinge o lungime de 5-6 cm iar femelele sunt mai mari decat masculii. Ei sunt de culoare galbuie si doar pistruiati pe alocuri cu maron. Se gasesc la adancimi mici insa iarna se retrag pana la adancimea de 40-50 metri. Se hranesc cu alge si materie vegetala sau animala in descompunere.
b) Palaemon elegans
Este una dintre cele mai frumoase specii de creveti de la noi, este aproape transparent, cu dungi cu reflexe albastre. Este foarte comuna in zonele costiere de mica adancime, printre stanci. Este o specie carnivore ce se hraneste cu diferite resturi animale. Se poate intalni la adancimi mici, de pana la 5-10 metri, vara, deoarece si aceasta specie iarna se retrage in ape mai adanci.
c) Crangon crangon
Este o specie ce se poate intalni in zonele nisipoase,sau maloase si foarte rar in zonele stancoase. Poate atinge o lungime de 7cm si se intalneste in ape putin adanci, de asmenea iarna migreaza putand ajunge chiar si la 100 metri adancime.
c) Pandalus latirostris
Este o specie originara din Marea Japoniei insa a patruns si in Marea Neagra. Are o lungime de pana la 13cm, este de culoare verde cu dungi longitudinale deschise la culoare, femelele sunt mai mari decat masculii.
d) Upogebia pusilla
Este o specie ce traieste in gauri sapate in substrat, carapacea sa este moale iar culoarea este variabila, brun sau cenusiu-verde pe partea din spate a corpului si galben-pal pe partea ventrala. Este o specie hermafrodita, este nocturna si se hraneste cu materie organica moarta.
e) Diogenes pugilator
Este una din cele doua specii de paguri din Marea Neagra, primul picior stang, cu cleste, este mult mai mare decat cel drept. Se poate gasi in zone cu substrat nisipos sau malos, pana la adancimi de 40-42 metri. De obicei se adaposteste in cochilii de melci.
f) Carcinus aestuarii
Este un crab mare, carnivor, el se hraneste cu creveti sau cu mici pesti insa cel mai des el este necrofag. Se poate intalni in zone stancoase, cu alge, pana la adancimi de 15m.
g) Liocarcinus holsatus
Este o specie ce prefera substratul nisipos, este de talie mica, ajungand doar la 3-4 cm lungime. Are culoarea albicioasa sau cenusie-verzuie in functie de mediul in care traieste.
h) Xantho poressa
Este o specie mica de crab ce prefera zonele tarmurilor, de unde si denumirea de “crabul de tarm”. Coloritul este variat, de la gri sau albastru pana la castaniu cu puncte rosii sau galbene. Se intalneste cel mai des la adancimi de maximum 10 metri.
i) Pachygrapsus marmoratus
Este o specie ce poate fi foarte usor observata printre stanci sau stavilopozi, este inchis la culoare si se misca cu mare precizie si viteza printre staci. Se poate observa in zone umbrite.
j) Brachynotus sexdentatus
Este o specie mica de crab, de culoarea nisipului. Se poate intalnmi la adancimi de 1-3 metri, pe substrat nisipos-malos, unde isi duce viata in galerii.
VI. Pesti
Asa cum era poate de asteptat zonele litorale ale Marii Negre sunt populate de mai multe specii de pesti, adesea aparinand familiei Gobiidae sau Bleniidae. Acesti pesti sunt ideali pentru acvarii deoarece sunt mici ca dimensiune si nu necesita un volum foarte mare de apa, fiind pesti bentali.
a) Neogobius melanostomus
Este o specie de guvid foarte comuna,intalnita in zonele litorale, la adnacimi mici in zone stancoase. Este omnivor si se hraneste cu nevertebrate precum creveti si melci dar si cu materie vegetala. Pot atinge chiar si 20 cm lungime si au o culoare maroniu deschis cu pete mai inchise.
b) Neogobius cephalargoides
Este de asemenea o specie de guvid ce poate depasi 20cm. Se intalneste in zone stancoase cu adancimi de cel mult 15m, se hraneste cu mici pesti, creveti si moluste.
c) Gobius niger
Acest peste este inchis la culoare si se poate intalni in zonele cu substrat argilos, cu numeroase alge. Se hraneste cu cu mici pesti, creveti si moluste. Poate ajunge pana la 12 cm lungime.
d) Zosterisessor ophiocephalus
Prefera adaposturile oferite de campurile de Zostera, sau alte alge, poate depasi 20 cm lungime si se hraneste cu mici pesti, creveti si moluste dar si materie vegetala.
e) Pomatoschistus marmoratus
Este o specie mai mica, de cel mult 8cm ce prefera zonele nisipoase, unde se hraneste cu diferite oligochete, crustacei marunti, larve de insecte, viermi. Culoarea sa este gri cu peste marunte, maron sau negre, astfel se poate camufla foarte bine in nisip, adesea nu este observat decat cand misca.
f) Knipowitschia caucasica
Este o specie foarte mica, de cel mult 4 cm lungime. Poate fi intalnit in zonele putin adanci sau in lacurile litorale. Este de culoare gri-galbui cu diferite marmoratii. Se hraneste cu nevertebrate mici si cu larve de insecte.
g) Aphia minuta
Este un guvid de talie mica, transparent putandu-se observa anatomia sa interna fara dificultate. Atinge cel mult 6cm si prefera apele reci, fapt pentru care se aventureaza la mal doar cand apele au o temperature de cel mult 12ºC.
h) Syngnathus typhle (acul de mare)
Traieste în regiunile litorale, printre plante, tinandu-se in pozitie verticala, fapt care il face sa ramana neobservat de catre rapitori. Se hranesc cu mici organisme ce se gasesc printre bucatile de piatra vie, organime precum Copepode sau Cladocere, Ostracode si altele. Pot fi hraniti si cu nalupi de Artemia sau Artemia adulta sau alte tipuri de hrana marunta, sunt destuil de pretentiosi. Poate depasi 30cm.
i) Nerophis ophidion (ata de mare)
Ata de mare se poate diferentia usor de acul de mare deoarece aceasta nu are inotatoarele anala si codala. Stilul de viata si hrana sunt similare acului de mare. Poate atinge 25cm.
j) Hippocampus guttulatus (calutul de mare)
Calutii de mare sunt o specie pasnica si pot fi tinuti mai multi in acelasi acvariu deoarece nu sunt teritoriali si nici agresivi. Este bine sa fie tinuti in grupuri mici deoarece asa se vor simti mai in siguranta. Nu sunt pesti foarte activi, marea parte a zilei si-o petrec stand agatati de diferite oviecte de decor din acvariu. Sunt cam pretentiosi la hrana. Sunt predatori de ambuscada, asteptand sa treaca diferite crustacee pe langa ei si atunci deschid gura larg, din cauza diferentei de presiune se formeaza un vid in interiorul gurii ce va fi umplut cu apa si astfel si prasa este absorbita. Pot fi hraniti cu Artemia, mysis, krill sau alte crustacee mici. Nu vor accepta hrana uscata.
k) Solea solea (limba de mare)
Este un peste plat ce se poate intalni in zonele nisipoase. Coloritul sau se asemana foarte mult cu fundalul nisipului. Acesta se ingroapa aproape in totalitate in nisip pentru a scapa de predatori si pentru a isi pandi prada. Poate fi intalnit pana la 20 metri adancime, si poate ajunge pana la 20 cm. Este foarte usor de recunoscut deoarece este foarte puternic comprimat dorso-ventral iar ambii ochii sunt situati in partea superioara.
l) Scorpaena porcus (scorpia de mare)
Este un peste comun ce poate fi intalnit in zone stancoase acoperite de alge. Este un membru al familiei Scorpaenidae. Traieste la adancimi de pana la 30 metri si se hraneste cu mici nevertebrate, cu moluste si alti pesti.
m) Chelidonichthys lucernus
Este un peste ce poate depasi 50cm lungime, primele radii ale inoatoarelor pectorale sunt folosite pentru a se deplasa pe fundul marii. Poate fi intalnit la adancimi de 10-60 metri, se hraneste cu diferiti pesti, moluste, nevertebrate.
n) Uranoscopus scaber
Este o specie de peste ce poate ajunge pana la 30 cm lungime, are capul proeminent iar partea posterioara este ingusta. Se poate intalni in zone nisipoase sau foarte rar stancoase. Se hraneste cu pesti mici, pe care ii atrage, cu ajutorul unei prelungiri filiforme de pe mandibula, stand ingropat in nisip.
o) Mullus barbatus ponticus
Este o specie de peste a carui talie difera foarte mult de la mascul, 14 cm la femela, 25 cm. Poatre fi intalnit in zone putin adanci in perioade in acare apa nu este calda, apoi o data cu incalzirea apei se retrage in zone mai adanci. Pe mandibula prezinta doua mustati mari , foarte sensibile, ce il ajuta sa isi gaseasca hrana. Se hraneste cu crustacei, viermi si detritus vegetal.
Sper ca prin lecturarea acestui articol sa invatam sa pretuim marea macar asa cum este si mai spun ca este important ca daca hotaram sa construim un acvariu cu specii autohtone, acestea nu vor fi “luate” ci “imprumutate” de la Mare, cu promisiunea ca macar un procent din urmasii acestora sa fie eliberat.
Ecolog Stelian Valentin Stanescu,
Comunitatea Acvarii de vis
