Substratul acvariului marin

    Un acvariu, fie el marin, dulcicol sau de apa salmastra va arata incomplete, va avea un aspect de gol daca nu are substrat. Fara a neglija rolul practic al substratului acesta este si o componenta esentiala pentru estetica acvariului. Substratul este un mediu de viata atat pentru crustacee minuscule care se ocupa de prelucrarea resturilor de hrana ale pestilor, de dejectiile acestora dar si de organisme moarte. Pe langa aceste crustacee, in substrat se mai gaseste o importanta populatie de bacterii denitrificatoare ce contribuie semnificativ la procesarea compusilor azotului pentru a impiedica acumularea acestora in apa acvariului. Substratul asigura pestilor o stare de confort, fiind specii ce vor sapa sau care pur si simplu vor prefera sa isi petreaca timpul in apropiere de acesta. Putem deci argumenta ca in cazul acvariilor marine, substratul are un rol foarte important atat estetic cat si practic.

    Exista mai multe tipuri de substrat ce se diferentiaza in principal prin compozitia mineralogical si prin granulatie. In acvaristica marina se folosesc in general mai multe tipuri de substrat dintre care aragonitul si calcialithul. Aceste materiale folosite pentru substrat sunt deschise la culoare si vor avea un efect vizual placut dar vor reflecta si lumina in sus, spre corali si alge, acolo unde este cu adevarat nevoie de ea. Atat aragonitul cat si calcialithul se vor dizolva in apa, fiind forme ale carbonatului de calcliu, aragonitul se va dizolva la un pH mai mare de 8 iar calcialithul la pH sub 8.0. Dupa o perioada de cateva luni in care substratul s-a dizolvat, se poate completa cu substrat proaspat pana se considera suficient. Aragonitul si calcialithul folosite pentru substrat se gasesc la magazinele de profil in diferite granulatii.

    Un alt tip de substrat folosit foarte des in acvariile marine, in special in cazul celor de tip recif este spartura de coral. Acest substrat este alcatuit din cochilii de scoici intregi si parte, fracmente de schelete de coral. Un astfel de substrat cu granule neregulate va avea numeroase goluri iar in aceste spatii se vor putea dezvolta mai multe crustacee sau alte vietati marine responsabile atat de curatirea substratului cat si de mentinerea la o stare favorabila a acvariului. Intalnit sub diferite granulatii acest tip de substrat poate prezenta muchii si cochilii sparte cu fragmente ascutite, deci se va evita asocierea acestui tip de substrat in granulatie mare cu speciile ce prefera sa se adaposteasca si sa sape.

    Dolomitul este un tip de substrat care este foarte putin solubil in apa, chiar si in acid clorhidric acesta se dizolva foarte greu. Acest tip de substrat ar trebui ales doar pentru acvariile slab populate. Nu este ideal ca substrat pentru acvariile marine insa este folosit in unele cazuri pentru a se realiza unele econimii. De acemenea sunt voci ce sustin ca acesta poate fi contaminat cu metale toxice.

    Alegerea granulatiei se va face in functie de pestii si organismele ce vor popula acvariul in cauza, spre exemplu, daca in acvariu se vor regasi guvizi sau blenizi, atunci granulatia trebuie sa fie mai mica pentru a permite acestora sa sape si sa caute hrana printre granulele substratului. Daca in acvariu se vor regasi doar pesti mari si mai ales pesti ce populeaza partea de mijloc si superioara a coloanei de apa se poate folosi un substrat de granulatie mare, acesta insa are dezavantajul ca, in spatiile dintre granule se pot depune resturi de hrana sau produse metabolice.

    Granulatia substratului va fi aleasa si in functie de nivelul de circulatie a apei din acvariu, adica daca acvariul va necesita o circulatie mare a apei, se va evita granulatia foarte mica deoarece substratul poate fi mutat in colturile acvariului iar unele zone pot ramane golase, dand astfel un aspect neplacut intregului acvariu. Substratul va folosi si ca mediu de fixare a pietrelor din acvariu, adica acestea vor fi amplasate pe stica si apoi substratul poate fi adaugat. Acest lucru se realizeaza pentru a evita saparea galeriilor de catre pesti sub pietre, rezultand in miscarea sau chiar spargerea acvariului. Daca pietrele vor fi amplasate direct pe stical, nu vor mai avea cum sa cada iar substratul ce le va inconjura va ajuta la fixarea lor in pozitie. Substratul are un important rol de nenitrificare, pentru a se favoriza dezvoltarea bacteriilor denitrificatoare se poate folosi un substrat cu granulatie mica, sub 3mm intr-un strat de 10-15 cm grosime. Se pot folosi si substraturi cu granulatie mare in special in cazul acvariilor unde se doreste refacerea coralilor supusi reproducerii. In acest caz substratul se va acoperi foare bine cu coralina.

    Un alt tip de substrat folosit cu succes in alte tari, mai putin insa la noi il reprezinta nisipul viu (en: live sand). Acesta este recoltat din mare sau din ocean si este transportat cat mai rapid posibil catre beneficar impreuna cu totalitatea organismelor bentale ce il populeaza. Folosit in refugii, insa  nu si in acvarii, se mai gaseste un substrat ce contine in compozitie  ‘noroi’(en: mud) imbogatit cu minerale si microelemente,care ajuta la cresterea algelor ce sunt folosite pentru a consuma excesul de nutrienti.

    Periodic se recomanda ca substratul acvariului sa fie curatat prin sifonare cu ajutorul unui furtun special. Acest proces va avea loc regulat insa niciodata nu se va curate intreaga suprafata a substratului, ci se va curata pe portiuni, prin rotire pentru a nu se distruge fauna acestuia.