Probleme cu algele?

PROBLEME CU ALGELE (by harry-ab)
   
   Nota: aceasta este o traducere/adaptare dupa Mergus Aquarienatlas vol. 2 -
             Baensch/Riehl
   
   In sistematizarea plantelor algele ocupa treapta cea mai de jos. Cu ajutorul clorofilei acestea pot asimila si creste independent. In general traiesc submers, sunt unicelulare sau formeaza colonii de celule, iau forma de fire lungi, cu sau fara ramificatii sau chiar de frunza Reproducerea are loc prin diviziune celulara, spori, conjugare sau insamantare. Algele care apar in acvariu fac parte din urmatoarele grupe:
   Alge albastre
   Cyanobacteria sunt denumite asa dupa colorantul lor specific, Phycocromul, care le confera o culoare neagra, albastru-verzui sau maro inchis. Multe alge albastre au un invelis celular care formeaza mucus, iar cele sub forma de fire se pot deplasa in acvariu. Exista aproximativ 2.000 de specii care traiesc in apa si pe uscat.
   Alge de substrat (maro)
   Bacillariophyceas sunt plantute unicelulare de culoare maronie cu o carapace dura formata din doua parti semisferice care le protejeaza. Din acest motiv se simt usor aspru la pipait. Traiesc pe fundul apelor dulci, cu duritate scazuta. In mare aceste alge au un rol important in formarea planctonului.
   Alge verzi
   Chlorophyta sunt sau unicelulare sau formeaza fire simple si ramificate. Sunt cunoscute peste 13.000 de specii, traiesc in masa apei, prinse de substrat sau pe uscat.
   Alge rosii
   Rhodophyta traiesc in special in apa marina, dar cateva specii traiesc in apa dulce. Formeaza organe cu care se pot prinde de diverse suporturi accesibile. Algele rosii se pot deosebi de cele verzi prin punerea lor in acetona sau alcool. Astfel pigmentul verde se dizolva lasand in urma doar pigmentul rosu. Algele verzi devin transparente.

   Combaterea algelor
   Algele nu sunt doar inestetice in acvariu, ele dauneaza direct plantelor prin consumarea nutrientilor si a dioxidului de carbon din apa. In general algele sunt in avantaj, cand conditiile devin neprielnice in acvariu, ele multumindu-se cu cantitati mult mai mici de nutrienti. Ca urmare are loc o explozie a dezvoltarii anumitor specii de alge. O dezvoltare excesiva a algelor in acvariu are ca si cauza o dezvoltare slaba a plantelor superioare.
   Din cauza cerintelor diferite a grupelor de alge, nu intotdeauna dezvoltarea lor excesiva este o urmare a cresterii slabe a plantelor superioare. Multe tipuri de alge nu sunt recunoscute corect de acvaristi, ca urmare apar probleme legate de combaterea lor nespecifica. Descrierea care urmeaza ar trebuii sa fie de ajutor.
   
   Algele albastre
   Descriere: Oscillatoria si alte specii. Crestere uniforma cu aspect murdar, ca o piele albastra-verzui car acopera frunzele, pietrele, substratul. In apa apare un miros specific de apa statuta.
   Aparitie: Algele albastre isi incep dezvoltarea in special pe substrat, si acopera totul in cale cu o pelicula albastru-verzuie, relativ groasa si cu aspect murdar. Plantele sunt efectiv sufocate. Cauzele acestei invazii sunt multiple. Multe specii folosesc ca resurse materia organica aflata in apa, de aceea ca si cauza se asociaza cu o inrautatire a conditiilor de viata din acvariu. Alte cauze frecvente sunt lumina solara, substratul in stare de descompunere (tot conditii proaste), prea multe resturi alimentare, schimburi prea rare de apa sau supradozarea fertilizantilor.
   Combatere: Valori ale pH/ului sub 6 nu sunt tolerate de obicei. Pesti de genul M. Vellifera, Black Molly mananca uneori aceste alge dar nu cu prea mare placere din cauza gustului amar. La fel Pomaceele sunt bune pt combaterea lor dar de cele mai multe ori cresc mai repede decat reusesc melcii sa le consume. Exista produse chimice pentru combaterea lor, a caror eficienta creste daca se lasa acvariul complet in intuneric pentru 48 de ore inainte de tratament. Deasemenea intreruperea iluminatului timp de 4-6 zile ajuta uneori. Mai multe schimburi de apa consecutive pot sa strice conditiile favorabile de dezvoltare.
       
   Algele de substrat
   Descriere: Sunt numite uneori gresit alge maro. Cresc sub forma de patura maronie peste substrat, decor, plante, au aderenta destul de ridicata si se simt aspru la pipait.
   Aparitie: Majoritatea sunt favorizate de un pH peste 7,5 si de lumina slaba. La o iluminare adecvata vor aparea rar si nu sunt invazive.
   Combatere: Pestii mancatori de alge si melcii le consuma cu placere. Exista algicide specifice. O crestere a duratei si intensitatii luminii inpiedica dezvoltarea lor.
   
   Algele verzi tip „vata”
   Descriere: In general din genul Ulathrix. Pe substrat apar gramezi de alge subtiri, de consistenta vatei, verzi, fara fixare propriu-zisa de substrat.
   Aparitie: Apar de obicei aduse cu plantele noi. Conditii de proliferare asemanatoare cu cele de la algele verzi filamentoase.
   Combatere: Strangere manuala sau sifonare regulata, oricum dupa o faza de dezvoltare puternica dispar de la sine. Intr-o oarecare masura ajuta pestii care mananca alge. Exista preparate chimice in comert, aceleasi ca pentru algele verzi filamentoase.
   
   Algele verzi filamentoase
   Descriere: de obicei alge verzi din genul Spirogyra. Formeaza gramezi de fire lungi, verde deschis, ramificate.
   Aparitie: Dintre toate algele acestea au nevoie de conditiile cele mai asemanatoare cu plantele superioare. Aparitia lor indica in general conditii foarte bune in acvariu. La lumina puternica aceste alge se dezvolta si mai bine. Se dezvolta destul de repede dar sunt mai putin daunatoare plantelor decat celelalte alge, singurul inconvenient este consumul nutrientilor din apa.Totusi plantele cu frunze fine pot fi sufocate de dezvoltarea lor excesiva.
   Combatere: Preparate chimice contra lor exista dar folosirea lor este critica pentru plante. Se pot aduna cu ajutorul unui bat din lemn neslefuit sau se pot folosii cu succes pentru combaterea lor specii ca Ancistrus, Pterygoplychtis, Otocinclus.
   
   Algele verzi unicelulare
   Descriere: Alge verzi din genul Volvox si altele. Apa se coloreaza in verde, mai tarziu verde opac. Sunt alge verzi, microscopice care formeaza colonii si se inmultesc rapid.
   Aparitie: Se introduc de obicei cu hrana vie (daphnia) adusa din balti. Se dezvolta la intensitati mari ale luminii si mult azot sau nutrienti in apa.
   Combatere: Schimbari masive de apa, acvariul se tine la intuneric 3 zile. Se pot adauga algicide. Sunt sensibile la radiatia ultravioleta.
   
   Algele tip “barboase”
   Descriere: Alge rosii din genul Compsopogon. Ajung pana la 15 cm, slab ramificate, relativ groase, verde inchis pana la verde-negru. Se prind bine de frunze si se indeparteaza greu, de multe ori cu bucata din frunza pe care s-au prins.
   Aparitie: apar de obicei cu plantele noi pe care le aducem. Colonizeaza partea tanara a plantei, in zonele cele mai luminoase, dar cresterea ei nu depinde neaparat de intensitatea mare a luminii. Apa dura cu deficit de dioxid de carbon si pH ridicat este ideala pentru dezvoltarea lor, dar apar frecvent si in apa moale. Cantitati mari de nitrati determina dezvoltarea. La o colonizare puternica a plantei poate impiedica patrunderea luminii in corpul acesteia.
   Combatere: Din cauza aderentei mari la planta nu se poate rupe fara a strica suportul de care s-a atasat. Cel mai bine se indeparteaza partile de plante invadate de alge cu totul. In stadiu tanar, este consumata de pestii mancatori de alge. Exista preparate chimice pentru combaterea lor, insa tratamentul trebuie repetat. De interes este adaugarea de dioxid de carbon in apa, dupa 6-8 saptamani algele cresc tot mai slab pana dispar. In general aceste alge nu apar in bazine in care se face regulat fertilizare cu CO2.
   
   Algele verzi tip „pensula”
   Descriere: Sunt alge verzi din genul Pitophora. Se prind de frunze intr-un punct, din care cresc fire slab ramificate, verde deschis cu lungimea de 2-3 cm.
   Aparitie: Populeaza de obicei pietrele, lemnul, dar si plantele cu frunze mari. Lumina puternica, dioxidul de carbon si apa bogata in nutrienti amplifica dezvoltarea algei.
   Combatere: E daunatoare doar in invazii masive, dar in general pestii consumatori de alge o mananca bine. Se rupe relativ usor de pe substrat. Preparatele chimice impotriva algelor filamentoase o distrug.
   
   Algele verzi tip „puncte”
   Descriere: O alga mica care formeaza puncte verzi de maxim 3 mm in special pe geamul acvariului dar si pe frunzele mari. Adera foarte bine la substrat
   Aparitie: In general apare la formarea unui bazin nou, din cauza apei nestabilizate inca, dar si in cazul inrautatirii conditiilor din acvariu. Nu sunt periculoase, dar sunt inestetice si reticente la tratamente.
   Combatere: Dispare de la sine cand conditiile revin la normal in apa. Pestii si melcii le consuma. Algicidele raman fara efect.

   Algele negre tip „puncte”
   Descriere: O alga rosie formata din fire foarte scurte, creste sub forma de colonii si formeaza pete negre, rotunde, inestetice. Acestea ajung la 5 mm diametru si invadeaza partea superioara a frunzei. Se formeaza initial la marginea frunzei, apoi invadeaza spre interior, formand pete negre care se intrepatrund.
   Aparitie: Aparitia acestora nu depinde de compozitia apei si nici de iluminat. Se inmultesc rapid si invadeaza si frunzele din jur. In cazul unor invazii puternice frunzele mor.
   Combatere: Este deosebit de dificila. Doar melcii in numar mare pot face fata, pestii mancatori de alge o evita, si nici produsele pentru combaterea chimica nu sunt eficiente.

   Alge verzi tip „blana”
   Descriere: Alge verzi din genul Oedogonium. Crestere deasa, fire subtiri, neramificate, de un verde deschis. Se fixeaza de obicei pe fata superioara a frunzelor sau pe tulpina plantelor. Lungimea firelor variaza de la 2 la 20 mm.
   Aparitie: Plantele active, cu crestere rapida sunt preferate, majoritatea speciilor fiind invadate. Invazia masiva poate duce la pierderea frunzelor. Evident, apa incarcata cu substante organice, cu nitrati, este favorabila dezvoltarii acestei alge. In rest, celalalte calitati ale apei sau lumina sunt de prea mica importanta pt dezvoltarea algei. Invazia este deosebit de rapida, plantele din jur fiind rapid invadate.
   Combatere: Indepartarea mecanica dauneaza frunzelor. O curatenie exemplara, schimburi dese de apa in acvariu impiedica dezvoltarea ei. Formele scurte sunt mancate bine de pestii mancatori de alge si de melci, pe cand formele mai lungi sunt ignorate. Cel mai bine se indeparteaza frunzele invadate cat mai repede. Dupa o perioada de dezvoltare masiva apare o perioada de stagnare sau chiar regres. Exista preparate chimice eficiente in combaterea ei, dar tratamentul trebuie repetat de doua ori pentru a fi eficient.
   
   Alge negre tip „pensula”
   Descriere: Alge rosii din genul Andouinella. Din punctul de aderare pornesc fire foarte subtiri de culoare verde-negru, putin ramificate. Formeaza buchete de forma unui varf de pensula de 5-20 mm, care sunt foarte aderente. Exista forme scurte si forme lungi.
   Aparitie: Apar practic pe toate obiectele din acvariu inclusiv pe plante. Se inmultesc rapid, prin spori, populand rapid alte plante. Incepe de obicei sa se dezvolte la marginea frunzei, invadand spre interior. Frunzele atacate mor repede. Apa incarcata cu acizi organici si pH mic formeaza un mediu propice de dezvoltare. In cazul unei ape dure, depunerile de calcar de pe frunze sunt un mediu propice pt ancorarea algei.
   Combatere: Pestii mancatori de alge si melcii mananca doar forma scurta. Indepartarea mecanica duce la distrugerea frunzei. Formele mai lungi reactioneaza la introducerea de CO2 in apa. Dupa 2-3 luni se desprind de pe substrat si pot fi sifonate de pe fundul bazinului. La o fertilizare constanta cu CO2 nu trebuie sa ne asteptam la aparitia acestor alge.Forma scurta este reticenta la acest tratament. Tratamentul cu preparate chimice contra acestor alge trebuie repetat de mai multe ori pentru a fi eficient.

   Profilaxie impotriva algelor
   Anumitor grupe de alge li se poate stopa conditionat dezvoltarea prin masuri profilactice. Aceste masuri nu sunt o garantie ca algele nu-si vor face aparitia.
   Metode de preintampinare a dezvoltarii excesive a algelor sunt conditiile cat mai bune din acvariu, asigurate plantelor, numar redus de pesti, hranire moderata, filtrare buna, schimburi dese de apa si sifonarea periodica a substratului. Modificarea pH-ului poate fi distructiva pentru anumite grupe de alge, dar acestea lasa locul liber altor genuri care sunt mai adaptate noului pH.
   Anumite specii de pesti sunt cunoscute ca mari consumatori de alge. Pentru aceasta misiune sunt folositi pestii care consuma hrana vegetala, sub forma de alge dar lasa plantele din acvariu neatinse. Acesti pesti mananca de obicei doar formele de dimensiune mica, rar si pe cele filamentoase de dimensiune mai mare. Pestii vivipari mananca de exemplu algele albastre, si pe cele de substrat (maro), la fel si C .Aymonierii, C. Siamensis. Impotriva algelor filamentoase sunt mai eficienti Ancistrus, Otocinclus, Hypostomus, cu toate ca C. Siamensis este eficient si in cazul acestora. Melcii sunt eficienti in cazul algelor albastre, dar si a algelor verzi tip „punct” si a algelor „blanoase”.
   Produsele chimice care se folosesc de obicei (algicidele) sunt eficiente impotriva algelor de substrat (maro) si a algelor filamentoase.
   Tetra-Algizid, actioneaza repede si eficient impotriva algelor de substrat.
   Tetra Algetten actioneaza mai incet, eliberand substantele active in timp, pe perioade de mai multe saptamani. La inceput, concentratia substantei in apa creste treptat evitandu-se astfel socul pentru plante. Algele albastre se distrug, deasemenea si cele „barboase”.
   Protalon 707 se adauga timp de o saptamana in acvariu, e eficient impotriva diverselor alge filamentoase, si mai putin eficient impotriva celor albastre.
   La multe preparate cu actiune rapida exista pericolul ca in bazinele bine plantate sa le scada eficienta, nereusind sa omoare algele definitiv. Este indicata adaugarea din nou in bazin a unei jumatati din doza recomandata. In general dupa un tratament cu algicide trebuie sa ne asteptam la pagube si in randul plantelor, mai mici sau mai mari in functie de produsul folosit. Daca se respecta instructiunile de dozare aceste neplaceri pot fi reduse. Dupa o combatere pe cale chimica a algelor se recomanda sa se faca un schimb masiv de apa pentru eliminarea cat mai completa a toxinelor.