Gramatica limbii romane

Maltratarea limbii romane pe forum sau in general?Ca asa in general duduie de greseli gramaticale,nu pe strada unde nu ai avea pretentii ci chiar inmass-media.

Eu observ folosirea lui "ca si" in loc de "ca".A pornit de laincercarea pretioasa si oricum incorecta de a evita cacofonia si a ajunssa se foloseasca permanent chiar cand cuvantul care urmeaza dupa "ca"nu produce cacofonie.

Folosirea limbajului de tip "chat"observ ca din pacate a luat un avant destul de mare. Am incercat sa le atrag atentia unora si am fost repede atacat.

Imi tremura mina de teama, ca voi fi iarasi "napadit" de... prieteni   dar pluralul substantivului "litru", este intr-adevar litri, cind este nearticulat, articulat este litrii! Analizarea unui substantiv se face obligatoriu pentru ambele forme: articulat si nearticulat.
   Altfel, initiativa acestui subiect este exceptionala si este bine ca se... repeta, ar trebui ca userilor noi, sa li se pretinda un scurt examen de lb. romana, la inscrierea pe forum (glumesc!).
   Cu ce, nu glumesc: violatorii (scuzati taria termenului!) limbii romane, ar trebui sa fie recunoscatori celor care le corecteaza gresesile (de multe ori penibile), in loc sa se manifeste violent si ofuscati, folosind texte de genul "credeam ca asta este un forum de acvaristica, nu unul de limba romana, bai desteptilor"! In cazuri de genul acesta, raspunsul ar trebui sa fie: "cu iertare maestre dar te rugam sa observi ca, in mod absolut gratuit, aici inveti si acvaristica si limba romana!"
   
   Postez inca o data, un articol, scris de Andrei Plesu, cred eu chintesenta celor ce s-au spus si se vor spune despre acest subiect:

Limba română în criză   
Am mai spus-o, fără niciun efect: limba română trece printr-o lungă şi grea suferinţă.
Toţi cei care asistă compătimitor la această agonie sunt neputincioşi. Tratamentul ar trebui să vină de sus, de la instituţii impozante, cum ar fi Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau Academia Română. Dar o anumită eficienţă ar putea avea şi reprezentanţii presei scrise şi vorbite, profesorii, oamenii de litere şi părinţii.
Modele de folosire îngrijită a limbii ar trebui, în principiu, să ofere şi oamenii noştri politici, de la miniştri la parlamentari. În realitate, nu se întâmplă nimic sau se întâmplă exact contrariul a ceea ce ar trebui să se întâmple. La toate nivelurile, se vorbeşte prost româneşte: se folosesc termeni improprii, se fac greşeli penibile de gramatică, se mută delirant accentele de pe o silabă pe alta, se construiesc propoziţii şi fraze tălâmbe, se rosteşte rudimentar, se intonează precipitat, şleampăt, răstit.
Crainicii emisiunilor de ştiri imită o melodie a enunţului împrumutată, nu se ştie de ce, de la CNN, adică dintr-o altă limbă. La tot pasul auzi inovaţii lexicale implauzibile, formule şui, nume proprii stâlcite. O grijă nevrotică de a evita cacofonia duce la complicaţii ridicole şi inutile („ca şi profesor", în loc de „ca profesor", ca şi cum fără „şi" expresia ar suna cacofonic). Se spune tot mai frecvent „am servit" o friptură, în loc de „am mâncat", când în realitate de „servit" se ocupă chelnerul. Se preferă „am lecturat", în loc de „am citit" şi „am vizionat" în loc de „am văzut".
Se crede că „lucrativ" înseamnă „care lucrează" (şi nu „care aduce câştig", cum este corect), că „fortuit" înseamnă „forţat" (şi nu „întâmplător") sau că dacă la un dialog iau parte trei inşi, dialogul devine „trialog". Nu mai vorbesc de folosirea epuizantă, identificabilă şi la „băieţi fini", a lui „care", atunci când trebuie spus „pe care". Accentele au intrat cu totul în derivă: se spune „furìe" (accent pe „i"), „edìtor" (accent inexplicabil pe „i") şi câte şi mai câte
Numele proprii sunt pocite sistematic, tot prin mutarea accentului în poziţii barbare (Becali se pronunţă cu accentul pe „e", Cinteză cu accentul pe „i") sau prin înlocuirea diftongilor prin hiat: Funeriu (trei silabe) se pronunţă în patru silabe (Fu-ne-ri-u). La fel Ciubotariu, Pascariu etc. Pe când „Nechifor Coţ-ca-ri-ul"?
Lista schiţată mai sus s-ar putea extinde la proporţiile unui volum masiv. Şi nimeni nu pare cu adevărat îngrijorat. Vorbim de „criză" în toate domeniile, dar nu observăm că în materie de limbă criza pare cu adevărat ireversibilă. Debităm, oricând, pătimaşe discursuri patriotice, dar siluim limba maternă cu o nesimţire de venetici.
Cu atât mai bine venită e ideea Editurii Humanitas e a republica trei lucrări ale lui Alexandru Graur, care reuşesc miracolul de a colecţiona şi corija simplu, riguros şi, adesea, cu un umor trist infinitele derapaje la care e constrânsă limba română de răufăcătorii ei. Le recomand cu insistenţă, cu disperare, tuturor şi, mai ales, celor pentru care vorbitul şi scrisul sunt o meserie. Iată titlurile: „Capcanele limbii române", „Mic tratat de ortografie" şi „Dicţionar al greşelilor de limbă".

Asta se face de cativa ani incoace, poate de cand a inceput nebunia cu internetul si Yahoo, dar anumite greseli de gramatica se fac neintentionat, dar majoritatea chiar foarte sau in ne stiinta de gramatica multa, pentru ca cei care "incearca" sa  o foloseasca habar nu au de ea..