Cat despre muschiul de fantana, pe langa denumirea stiintifica uni din afara l au botezat si Willow moss......

De studiat ca muschi autohton daca vreti puteti incerca si cu fierea pamantului.
O mica descriere:

Muschi de mlastina, fierea pamîntului - Marchantia polymorpha L. (Pl. 13) - L = 8 cm. Tal dioic, ca o frunza, ramificat dichotomic. Sta fixat de substrat prin rizoizi. Organe sexuale pe discuri stelate aflate la capatul unor fire subtiri; cele femele sînt regulat lobate, cele mascule neregulat lobate, înmultirea asexuata se face prin corpus-cule speciale asezate în organe cu aspect de pahar. În locuri umede, semiîntunecate, mai ales în regiuni muntoase.

Poze:

Forma semiemersa se gaseste in general pe bolovanii din paraiase sau sub cascade.
Bineinteles ca transformarea si adaptarea lui in acvariu trebuie facuta cu cap ca cu orice muschi luat din natura.
Adaptat, sterilizat, partea crescuta in acvariu de carantina se planteaza in acvariu comunitar doar dupa ce va trece de temperatura de 23 grade fara sa se topeasca.

forma emersa

semiemersa:

Forma aquatica:

Domnule, cu Microsorum-ul m-ai redus la tacere, vad ca frunza seamana destul de bine cu varietatea "Philippine" si intr-adevar exista aceasta varietate "Red". Despre Moss-ul autohton mai studiez, tind sa-ti dau dreptate in privinta Fontinalis-ului, avind in vedere ca este poreclit si "muschi de fintina". Cu midiile, continui sa am indoieli, poate este vorba despre o specie de scoici incomplet cunoscuta, denumirea de midie mi se pare specifica molustelor de apa sarata. Oricum, respectul meu!

Deci aceasta "midie" este foarte cunoscuta,Deaceea este numarata printre 100 cele mai invazive specii daunatoare, fiinca se imultesc cu o rapiditate prea mare si consuma hrana celorlalte midii ducandu le la disparitie.
Traieste si in apa sarata iar imultirea lor rapida poate duce si la blocarea elicei vapoarelor.
Este extrem de cercetata fiinca se cauta punctele slabe acestei specii tocmai din cauza ca a dus la disparitia a numeroase alte speci din zone unde au migrat cu ajutorul vapoarelor.

Sinonime:

Mytilus hagenii, Mytilus polymorpha Pallas 1771, Mytilus polymorphus (Pallas), Tichogonia chemnitzii (Rossm.)

Nume commune: Dreiecksmuschel (German-Germany), Dreikantmuschel (German-Germany), dreisena (Lithuanian-Lithuania), Eurasian zebra mussel (English), moule zebra (French), racicznica zmienna (Poland), Schafklaumuschel (German-Germany), svitraina gliemene (Latvian-Latvia), tavaline ehk muutlik rändkarp (Estonian-Estonia), vaeltajasimpukka (Finnish-Finland), vandremusling (Danish-Denmark), vandringsmussla (Swedish-Sweden), wandering mussel (English), Wandermuschel (German-Germany, Austria), zebra mussel (English), zebra mussel (Swedish-Sweden), Zebramuschel (German-Germany), Zebra-Muschel (German)

da !ca Organism: este molusca.

Descriere:

Cochilia speciei D. polymorpha este triunghiulara (are o inaltime aproximativa de 40-60% din lungime) sau triagonala cu varf al prinderii carapacei foarte ascutit (umbo). Marimea amxima a speciei poate fi de 5 cm desi indivizii arareori depasesc 4 cm. Modelul proeminent cu dungi inchise si deschise la culoare a cochilieie este caracteristica cea mai evidenta a speciei. Partea exterioara a cochiliei  (periostracum) este deobicei lustruita, de culoare maronie deschis, cu o serie de dungi late, intunecate dispuse transversal care pot fi intinse sau in zigzag.

Midia se prinde de suprafetele dure prin fire bisale care sunt secretate de o glanda posterioara piciorului. Firele bisale ies dintre valve printr-un nod de-a lungul marginii posterioare. Modul de agatare bisal diferentiaza midia zebra de alte bi-valvare de aceaeasi dimensiune sau mai mari din apele curgatoare ale Americii de Nord.

Apare in: habitate estuare, lacuri, zone urbane, cursuri de apa

Descrierea Habitatului

Larvele de midi sunt planctonice timp de 2-4 saptamani, dupa ce trec de faza juvenila in care se ataseaza de substraturi cu fire bisale. Desi juvenilii prefera un substrat tare sau stancos, se cunoaste faptul ca se ataseaza de vegetatie. Acolo unde lipsesc suparafetele dure, cum ar fi noroiul sau nisipul, midiile zebra se prind de orice substrat stabil din coloana acvatica sau din bentos, inclusiv roca, macrofiti, suprafete artificiale (ciment, otel, franghie), crabi, scoici si chiar unii de altii, formand colonii dense numite druse.

Adultii au probleme in a ramane atasati cand viteza apei depaseste doi metrii pe secunda. Stabilitatea pe termen lung a substratului afecteaza densitatea populatiei si distributia pe varste in aceste substrate. Populatiile fixate pe plante sunt de asemena dominat de midii mai mici de un an, comparativ cu populatiile bentice; pe masura ce coloniile de midii cresc ele scufunda macrofitii de care se prind.

In zona unde au aparut midiile zebra colonizeaza suprafata apelor statute, curgatoare, zona litorala a suprafetelor de apa fara iesire al mare, estuarele, lagunele de coasta, si habitatele cu fund tare sau moale. In zona ocupata invaziv ele prefera suprafetele dure pentru atasare. Tolereaza temperaturi de la -20 la +40 grade, dar tempertura optima este de 18-20 grade. Tolereaza apele cu salinitate crescuta pana la 7 pt. Sunt totusi extrem de sensibile la fluctuatiile in salinitate. In nordul Golfului Mexic, unde fluctuatiile de nivel nu sunt foarte mari, midiile zebra invadeaza zonele cu salinitate de pana la 12 pt, dar nu sunt capabile sa suporte o salinitate mai mare pe termen lung. Midiile zebra prefera apele cu temperaturi moderat productive (mesotrofe) care apar de la mal pana la adancimi de 12 metrii in zonele salcii ale marii si pana la 60 de metrii adancime in lacuri. Tolereaza continut redus de oxigen timp de mai multe zile  si supravietuiesc in afara apei in conditii de umezeala si racoare pana la trei saptamani. Midiile zebra sunt abundente in apele cu duritate crescuta (30-50mg Ca L-1) dar apar in apa cu concentratiide Ca mai scazute de 12 mg Ca L-1.

Antoniotony A scris:

danielt A scris:

Eu nu pot sa carcotesc decat la dimensiune pozelor. Is atat de mici ca nu se percep detalii detul de importante si nici de marit nu se pot mari fara sa pierzi detaliile cautate.

Poate mai postezi niste poze din apropiere cu elementele importante  :-

Pe viitor o sa incerc sa postez alte poze! Am pus cele mai importante detalii, una dintre ele fiind planta microsorium red si midiile autohtone!
In rest asemanator cu orice setup bazat pe plante cu cresterea lenta.
Nimic spectaculos! in afara de cardul de pesti!

Bine ai venit, se vede ca esti pasionat dar pe mine m-ai pierdut pe drum, cind ai spus "Microsorum Red", "muschi autohton" si "midii autohtone". Poate dai niste explicatii suplimentare, te rog! Cred ca ar ajuta, daca pui o poza cu planta in intregime (nu numai o frunza, care dupa parerea mea este bolnava, nu specifica unei varietati de Microsorum) si la fel, o poza mai clara (macro) cu una din aceste midii... autohtone si cu muschiul autohton. Dupa stiinta mea, singurele midii autohtone, traiesc in Marea Neagra, deci apa sarata. La fel singura planta autohtona, care de fapt este o alga dar poate fi asemanata cu muschiul este Spirogira (Matasea broastei).

Despre "microsoriumul red" care numele intreg ar fii microsorum pteopus red iar primul detinator a fost Jeffrey Sutano.

Poze recenta cu planta intreaga plus detaliu la frunzele iesite noi:

Asa arata cand mi a fost incredintata si prima frunza crescuta in acvariul meu:

in momentul in care beneficiaza de lumina de calitate varful frunzei in crestere se face chiar rosu-visiniu. Este o nuanta superba dar trecatoare odata cu cresterea in dimensiune a frunzei.
Este totusi un spectacol sa ai in acvariu o planta ale carei frunze trec de la nuanta de rosu inchis la portocaliu si in final in verdele deschis urmand sa preia culoarea de verdele inchis clasic.
Pana la incetarea cresterii frunzei varful se pastreaza rosu aprins si trunchiul portocaliu.
Cand isi opreste cresterea se trasforma in totalitate in verde inchis.

O tufa de pe net:

Cat despre mosul autohton:

Cel mai evident din pozele anterioare este acesta, in poze arata cum arata din momentul plantarii in acvariu restul dezvoltarea lui pe parcursul timpului:

alte poze cu muschiul dezvoltat la maxim si scos din acvariu:

Si al doilea muschi autohton zis si muschiul de fantana sau stiintific:Fontinalis antipyretica.

Cat despre midiile de apa dulce am scris un topic la nevertebrate cu poza detaliata din acvariu.
Ele sunt declarate printre cele 100 mai invazive specii.Se gasesc in dambovita, lacul mori, herastrau etc
Sunt si alte midi mai speciale dar sunt protejate de lege fiind exterminate pentru efectele lor curative si bineinteles pentru valoarea lor destul de mare(au si perle) si se gasesc doar in anumite locuri care pentru a nu le pune in pericol nu comentez.

Denumirea primului mos autohton descris  de mai sus nu am reusit sa i gasesc numele stiintific.
Singura poza in care este el am gasito aici:

http://www.aquamoss.net/Stringy-Moss/Stringy-Moss.htm

poze din site:

dar cei de pe site au gresit catalogarea fiinca mosul indentificat de ei arata cu totul altfel:
asa:

Stringy Moss - Leptodictyum riparium arata cu adevarat asa:

emers:

submers:

cei prezentat de ei nu este acesta.

danielt A scris:

Eu nu pot sa carcotesc decat la dimensiune pozelor. Is atat de mici ca nu se percep detalii detul de importante si nici de marit nu se pot mari fara sa pierzi detaliile cautate.

Poate mai postezi niste poze din apropiere cu elementele importante  :-

Pe viitor o sa incerc sa postez alte poze! Am pus cele mai importante detalii, una dintre ele fiind planta microsorium red si midiile autohtone!
In rest asemanator cu orice setup bazat pe plante cu cresterea lenta.
Nimic spectaculos! in afara de cardul de pesti!

Bine ai venit, se vede ca esti pasionat dar pe mine m-ai pierdut pe drum, cind ai spus "Microsorum Red", "muschi autohton" si "midii autohtone". Poate dai niste explicatii suplimentare, te rog! Cred ca ar ajuta, daca pui o poza cu planta in intregime (nu numai o frunza, care dupa parerea mea este bolnava, nu specifica unei varietati de Microsorum) si la fel, o poza mai clara (macro) cu una din aceste midii... autohtone si cu muschiul autohton. Dupa stiinta mea, singurele midii autohtone, traiesc in Marea Neagra, deci apa sarata. La fel singura planta autohtona, care de fapt este o alga dar poate fi asemanata cu muschiul este Spirogira (Matasea broastei).

Off-topic: @Ancistrus, deh, ce sa fac daca-s toate sparte la mine-n casa  :frog

Eu nu pot sa carcotesc decat la dimensiune pozelor. Is atat de mici ca nu se percep detalii detul de importante si nici de marit nu se pot mari fara sa pierzi detaliile cautate.

Poate mai postezi niste poze din apropiere cu elementele importante  :-

Pe viitor o sa incerc sa postez alte poze! Am pus cele mai importante detalii, una dintre ele fiind planta microsorium red si midiile autohtone!
In rest asemanator cu orice setup bazat pe plante cu cresterea lenta.
Nimic spectaculos! in afara de cardul de pesti!

Ancistrus, alea sunt preferintele nu ce detine. Si eu prefer femeile dragute dar daca numai urate gasesc...  :stupid

   Se pare ca nu mai pot face o gluma pe intelesul tuturor... oricum ca sa ai parte de femei frumoase trebuie sa te ajute si oglinda (gluma asta o intelegi Daniel?   )

LE: Imi cer scuze pentru offtopic si mult succes in continuare!

Bine ai venit!!!

   Asta e tare

Poate mai postezi niste poze din apropiere cu elementele importante  :-