21

(28 raspunsuri, adaugat in Acvarii mici (apa sarata))

O istorie in imagini a acvariului meu. Primele trei luni. Nenumarate tentative de aquascape.

22

(2 raspunsuri, adaugat in Corali)

Poze

23

(2 raspunsuri, adaugat in Corali)

Un scurt film (YouTube, full HD)

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=CkjLtwS48Wo[/youtube]

24

(7 raspunsuri, adaugat in Nevertebrate si alge (apa sarata))

paulteroristu A scris:

asta nu stiu ce este   http://www.220.ro/aBOldk21JI/Animal-Sau-Planta
<script type="text/javascript" language="javascript" src="http://www.220.ro/embjs?id=aBOldk21JI&from=cGF1bHRlcm9yaXN0dQ==&width=450&height=366"></script>

Acel animal este un crinoid (in engleza crinoid or sea lily). Nu stiam ca exista si specii care inoata.
Ca animal intr-un acvariu marin, este dificil datorita dietei necesare. Cred ca sunt animale care filtreaza. Sunt inruditi cu stelele de mare si cu aricii de mare.
Am vazut acest animal citat in articolele despre homarii Galathea, comensali ai crinoizilor.

25

(2 raspunsuri, adaugat in Corali)

Heteropsammia cochlea este un LPS unic in felul lui prin multiple aspecte.

Spre deosebire de Dendrophyllia, Heteropsammia este un coral fotosintetic ce traieste liber, neatasat de substrat.

O caracteristica speciala este relatia simbionta ce ii asigura supravietuirea pe substrat moale: Heteropsammia traieste in simbioza cu un vierm sipunculid (peanut worm), care ajuta coralul sa nu fie ingropat in substrat.
Viermele mananca detritus din substrat, purtandu-si coralul cu el in cautarea hranei. El beneficiaza de protectie si mobilitate din aceasta relatie.

Heteropsammia a aparut in 2009 pe piata, fiind comercializat in Statele Unite. A devenit imediat coralul cel mai cautat in acel an, pentru ca apoi sa recada in anonimat.

Ca cerinte, Heteropsammia este un LPS, coral fotosintetic care beneficiaza de hraniri suplimentare regulate. Acest coral traieste pe substrat. In ocean, populeaza zone cu substrat moale, cu un numar mare de exemplare pe o suprafata limitata. Are o foarte buna capacitate de captare reusind sa captureze din coloana de apa orice tip de particule de hrana folosite pentru hranirea pestilor: mancare congelata, crevete proaspat congelat, fulgi si boabe. Intensitatea luminii trebuie sa fie joasa sper medie, lumina necesara pentru a face o Fungia fericita fiind suficienta. Localizare: direct pe substrat. Flux de apa: variabil, tolerand flux de apa de la jos spre mediu-puternic (similar nevoilor SPS). Se va adapta retragand sau extinzand polipii.

Nu am observat ca Heteropsammia sa fi agresiv fata de alti corali. Se gaseste nativ in zone cu Fungia si par sa isi tolereze reciproc prezenta pana la atingere fara a demonstra o reactie de retragere la vatamare.

Un substrat matur este necesar pentru a asigura o nutritie suficienta pentru viermele sipunculid simbiont. Acesta va cauta activ mancare in substrat putand calatori distante de ordinul zecilor de centimetri in cautarea unei surse de hrana.

Supravietuirea viermelui nu este vitala pentru supravietuirea coralului in acvariu, dar face acest coral mult mai interesant.

Aclimatizarea trebuie sa tina cont de prezenta viermielui. De aceea, se recomanda evitarea dip-urilor. De asemenea, o aclimatizare mai indelungata este dezirabila (de regula eu aclimatizez la picatura pentru 45 de minute orice peste sau nevertebrat, iar in cazul coralilor dpa dip in CoralRx Pro si clatire realizez aclimatizarea la temperatura; in cazul acestui coral as prelungi aclimatizarea la 90 de minute fara dip).

Ca morfologie, Heteropsammia are un schelet calcaros construit in jurul unei cochilii de melc sau scoici in care traieste viermele sipunculid. Acesta va intretine in functie de specie una sau doua orificii. Coralul poate avea unul sau mai multi polipi care cresc si se multiplica asexuat pe acelasi schelet. Exemplarul pe care il am eu in acvariu de cel putin sase luni are doi polipi.

Subiectul urmeaza sa fie editat in viitorul apropiat pentru un articol complet, cu poze si cu experienta personala de aproximativ un an cu acest coral relativ nepretentios si spectaculos prin caracteristicile unice.

26

(28 raspunsuri, adaugat in Acvarii mici (apa sarata))

Am curata azi geamurile. Erau pline de alge, amfipozi care mancau alge, oua de melci (collumbelide/dove snails), melci si asterina. A fost un mic genocid.

27

(28 raspunsuri, adaugat in Acvarii mici (apa sarata))

La mine strategia e simpla si filtrarea e conceputa pe principiul k.i.s.s.  (keep it stupid / simple). Cu cat ai mai multe componente, cu atat mai multe sanse ca ceva sa se defecteze si sa iti scoata acvariul din echilibru.

E important sa ai un plan si sa adaugi incet animalele ca sa permiti filtrarii biologice sa tina pasul. In plus, eviti agresivitatea dintre animale.
De aceea ese important sa eviti cumparatul din impuls.

Legat de filtrare, incerc sa minimizez cantitatea de mancare neconsumata care ajunge in cele din urma in filtrarea mecanica. Pentru asta ai nevoie de un lant trofic cu cat mai multe verigi (diversitate). Probabil cam 40-60% din mancare este mancata sub forma initiala de pesti si nevertebrate (corali, anemone, melci, crabi, creveti, viermi, stelute de mare, copepozi, amfipozi). Acestia absorb 30-50% din ce au mancat. Restul se intoarce in apa, impreuna cu metaboliti. De aici intra in actiune filter feeders. Ce ramane si ce se excreta nedigerat e prins de skimmer. Am un skimmer ratificat la 200L in 50 L de apa. Skimez umed si asa scot probabil pana la 80% din organicele dizolvate in apa (cred ca si o parte din amoniac ajunge in skimmat). Restul se transforma in amoniac/nitriti/nitrati sub actiunea bacteriilor din piatra si substrat si apoi prin procese anaerobice in N2 si O2 (pentru denitrificare folosesc BioNitratEx). Desigur, fosfatii sunt alt rezultat al procesarii mancarii. Acestia sunt folositi intr-o cantitate minima de animale, restul hranind algele. RowaPhos ma ajuta sa scap de marea parte a fosfatilor si astfel algele nu prea au ce manca pentru a creste.

O parte foarte importanta a echipei de curatare sunt bristle worms, bristle stars (nu stiu traducerea in romaneste tongue), amfipozii si copepozii. Ei ajung cam oriune poate ajunge mancare si astfel mancarea nu putrezeste nicaieri in acvariu.

28

(4 raspunsuri, adaugat in Pesti (apa sarata))

Clownii pot trai in spatii mici atunci cand s-au atasat de o gazda. Nu inseamna ca e ideal. Eu tin o pereche in aprox 50-60 L si nu arata semne de agresivitate. Nu inseamna ca e un volum ideal. Probabil ca 120-130 L e un volum mai adecvat.
Daca in ocean traiesc in mod natural in Heteractis magnifica si aceasta anemona creste pana la 30-100 cm, imi pare clar ca pentru volumele inferioare sugerate trebuie cautat un surogat. Aceasta este motivul pentru care clownii nu adopta intotdeauna anemona. Unul din surogatele preferate este BTA, dar probabil xa rata adoptiei e mai mica de 50%.

Ambele perechi pe care le am folosesc un coral moale Sarcophyton drept gazda. Asta desi am multe anemone in acvariu.

Una din perechile de clowni nascuti in acvariu (full HD):

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=OwSAAOIyoy0[/youtube]

29

(11 raspunsuri, adaugat in Aparatura (apa sarata))

Cred ca mai exista e metoda populara la acvariile pico, desi am vazut-o aplicata si la un acvariu recifal gigant: 100% water changes cu apa la aceeasi temperatura, salinitate si pH.
Desigur ca exista si piatra vie, dar cu metoda asta scapi de dozat orice. Trebuie doar sa inlocuiesti apa evaporata si sa te bucuri de acvariu.

Eu aplic momentan metoda la un acvariu pico de 12 litri care are in el un crab. Am inceput acvariul cu 2 kg de piatra uscata (schelet de acropora) si cu nisip de aragonit uscat. Am insamantat cu Dr. Tim's bacterii nitrificatoare si am inceput sa fac schimburile de apa 100% dupa finalizarea ciclului. Initial am folosit apa sarata naturala filtrata mecanic, acum folosesc apa ce rezulta cand schimb apa in nano.

30

(28 raspunsuri, adaugat in Acvarii mici (apa sarata))

Pare cam aspru mesajul, n-am vrut sa sune asa. Sper sa-l iei drept ceea ce este, n-am vrut sa fiu ofensiv. Daca o sa vezi al doilea acvariu o sa intelegi de ce nu am motive sa fiu smile

31

(28 raspunsuri, adaugat in Acvarii mici (apa sarata))

johnny A scris:

Foarte frumos  :apl  Dar geamul mai trebuie curatat. mad Strica pozele.

Ai dreptate. Din pacate, pozele sunt unul din motivele minore pentru care am acest acvariu. Si daca nu as avea nevoie sa vad in acvariu, n-as curata nici geamul din fata (care e curatat o data la doua saptamani pentru poze).

Am prea multi algivori amatori de microalge ca sa le refuz o pajiste atat de usor de abordat. Si eu am intrat in hobby pentru ca imi pasa de animalele mele. Se cheama sa fii un hobbyist responsabil.

Daca stai sa te gandesti, pestii nostri au un spatiu vital de zeci de ori mai mare in ocean. Noi ii luam, ii punem in niste cutii cu apa toxica si le dam mancare substandard.

Am citit pe un forum cum cineva sfatuia sa nu dai frozen food unui peste care mananca pellets pentru ca-l "spurci".

Nu exista compliment mai mare decat un peste cu burta rotunda care te ignora cand apari pe langa acvariu. Pestii mei asa sunt.

Acum ca sa intru in detalii legate de ce imi cresc alge pe geam, am fost prea ocupat si am intarziat cu doua luni schimbarea mediilor de filtrare. Cum GFO si-a epuizat capacitatea de a lega fosfati, au aparut algele. Si sunt doar pe sticla. Doar microalge. Observa ca nu am GHA nicaieri in acvariu, piatra e acoperita de corali si de alge coraline. Asa ca ce e pe sticla e un snac pentru melcii si blenniul linear.

In plus, nu sunt acasa jumatate din timp. Mai mult de un an pus cap la cap nimeni n-a fost acasa sa aiba grija de acvariu si totusi arata asa cum arata.

Tu ai emotii cand pleci de acasa in concediu patru zile si lasi acvariul nesupravegheat? Eu n-am daca sunt plecat mai putin de doua saptamani. Acvariul meu este obisnuit sa traiasca fara mine. Si sa traiasca bine. Oricum cand sunt acasa nu imi ia mai mult de doua ore pe saptamana mentenanta. Prefer sa petrec mai mult timp privindu-l.

Daca vrei te invat si pe tine cum se face, de asta am intrat pe acest forum, sa imi impartasesc experientele cu alti hobbyisti.

Pace si numai bine.

32

(3 raspunsuri, adaugat in Sa facem cunostinta!)

Am detaliat aici cubul.

33

(28 raspunsuri, adaugat in Acvarii mici (apa sarata))

Si ultimul update video (full HD):
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=spda3ihAzFU[/youtube]

34

(28 raspunsuri, adaugat in Acvarii mici (apa sarata))

Si cateva poze de detaliu.

35

(28 raspunsuri, adaugat in Acvarii mici (apa sarata))

Data nasterii: 04/05/2012

Acvariu:
AquaOne AquaNano40 acvariu tropical all-in-one.

Tip:recif mix, cu soft coral, cativa LPS si SPS.

Pesti: doi clowni, o pereche goby-crevete si un blenny

Filtrare:
7-8 kg piatra vie, 8 kg nisip de coral, skimmer de substante organice Tunze 9002, BioNitrateX, RowaPhos, carbon activ (Fluval), mediul ceramic ce vine cu acvariul, doua refugii hang-on, unul cu macroalge si unul cu piatra vie, ambele avand mangrove rosii.

Circulatie:
AquaOne Maxi 102 500 lph in filtrul acvariului, setata sa mearga pe la 50-80lph cu un deflector Hydor Flo
Powerhead NeWave 1.6 800-1600 lph
Doua Hydor Koralia Nano 1600 conectate la un Hydor Wavemaker (1600 lph fiecare, alterneaza la 60 de secunde)
Un Hydor Pico 1200 Evolution cu deflector Hydor Flo

Lumina:
Un strip TMC AquaRay 600 Ultra Marine White si o lampa TMC AquaBeam 1500 Ultima NP cuplate intr-un controller TMC cu 8 conectori (folosesc doar trei)
Un strip TMC AquaRay AquaBlue Flexi-LED folosit ca lumina actinica de noapte

36

(3 raspunsuri, adaugat in Sa facem cunostinta!)

Si poza panoramica cu cele doua acvarii.

37

(3 raspunsuri, adaugat in Sa facem cunostinta!)

Am 33 de ani si am intrat in hobby in mai 2012 cu un acvariu cu apa sarata. Momentan am doua acvarii, unul de un an jumatate si al doilea de jumatate de an. Ambele au un volum in zona 50-60 L, unul fiind un cub all-in-one si al doilea un paralelipiped vizibil din trei parti, cu tot echipamentul la latura mica.