21

(3 raspunsuri, adaugat in Boli si tratamente (apa dulce))

Te asteptam aici...chiat ieri ti-am scris big_smile

Unul din motivele frecarii de nisip/decor poate fi prezenta amoniacului sau nitritilor in apa...prezenta cauzata de volumul mic de apa, filtrare inadecvata.
Fa niste teste de pentru amoniac si nitriti.
Pana faci testele iti recomand sa schimbi zilnic 10% din volumul apei.


PS: presupun ca acvariul nu l-ai ciclat.

22

(12 raspunsuri, adaugat in Boli si tratamente (apa dulce))

Incep sa cred ca de vina este si apa...ce acvariu ai (cati litri) si cati si ce pesti ai in el?
Ce filtru folosesti si cum faci schimburile de apa?

23

(31 raspunsuri, adaugat in Boli si tratamente (apa dulce))

Un offtopic mai offtopic decat asta nu am mai vazut lol

24

(31 raspunsuri, adaugat in Boli si tratamente (apa dulce))

Stinge lumina pe timpul tratamentului pentru ca substanta activa este sensibila la lumina...se neutralizeaza.

25

(31 raspunsuri, adaugat in Boli si tratamente (apa dulce))

Bulbucarea ochilor este semn de septicemie (infectie agravata)
Daca la exterior nu prezinta nici un semn probabil are o infectie interna.
Ai putea incerca o cura cu ampicilina sau doxiciclina ... bai de scurta durata 5-6 minute in 4 litri de apa cu 1 gram de ampicilina praf injectabil sau doxiciclina timp de 5 zile.
Daca infectia este destul de avansata tratamentul nu va face minuni.


PS: cu nitritii cum stai?

26

(12 raspunsuri, adaugat in Boli si tratamente (apa dulce))

Daca sta si cu capul in jos si face fecale albe subtiri si lungi e mai mult semn de myxosporidii...la care nu exista tratamen si la care chistii rezista foarte bine in acvariu.
Restul pestilor prezinta ceva simtome?

Oricum un diagnostic corect 100% nu se poate da pe un forum si fara microscop.

27

(12 raspunsuri, adaugat in Boli si tratamente (apa dulce))

Fecalele albe pot fi provocate de flagelate precum octomitus trudae, bacterii din genul pseudomonas(merge tratat cu metronidazol), myxosporidii (nu exista tratament) sau unii viermi intestinali.(levamisol-decaris, sau zentel)
Deci tratamentul acestei afectiuni este foarte dificil daca nu se face un examen microscopic al fecalelor pentru a vedea care agent patogen este de vina.

Poti incerca intai tratamentul cu metronidazol dar in acvariul comun deoarece chistii eliminati prin fecale raman acolo...daca ii tratezi separat ii faci bine si apoi cand ii bagi in acvariul comun ii inbolnavesti din nou.
Mergi pe metronidazol cum ti-a explicat @ciprian01 dar fara sare si timp de minim 10 zile.In paralel poti incerca sa amesteci cu mancare putin praf de metronidazol si sa le dai 4 zile (in mancare isi face efectul mai bine)
Daca dupa 6-7 zile fac la fel...fecale albe subtiri si lungi inseamna ca acestea nu sunt provocate de flagelate.
Singurul tratament care iti mai ramane de facut este cel pentru viermi(tot in acvariul comun) in care trebuie sa administrezi in mancare decaris 50 mg o singura doza iar in apa pui Zentel lichid 30 ml la 200l apa.
Daca nici acest tratament nu da randament inseamna ca pestele este afectat de myxosporidii la care nu exista tratament.

28

(10 raspunsuri, adaugat in Boli si tratamente (apa dulce))

Bolile rar le aduci cu plantele ...ale sunt ajutate mai mult de calitatea apei sa apara.
Cati litri de apa ai in acvariul cu carasi? 20, 30? Cati pesti ai?

29

(9 raspunsuri, adaugat in Plante si alge (apa dulce))

Pune o poza sa vedem ce alge ai.
Fa teste de apa referitoare la nitrati.
Da mai multe detalii despre acvariu:plante, filtrare, schimburi de apa .

30

(11 raspunsuri, adaugat in Sa facem cunostinta!)

Eii...asta e linistea dinaintea furtunii tongue

31

(13 raspunsuri, adaugat in Hrana (apa dulce))

puiutu A scris:

Afirmatia aceasta o sustii cu ceva?De exemplu rezultate personale sau studii confirmate?
Te intreb asta nu pentru ca vand eu hrana granulata, ci dintr-o logica destul de simpla:
Crezi ca producatorii de hrana granulata cu zeci de ani de experienta ar fabrica granulat cu 45% proteine daca nu ar fi buna pentru pesti?
Daca ar fi mai buna avand doar 25%, fii sigur ca asa ar face-o! E mai RENTABIL pentru ei, nu?

Plus ca NU SE RECOMANDA hranirea exclusiva cu hrana uscata la nicio specie de pesti.
Dar asta e parerea mea, daca poti sa o combati, sunt nerabdator sa aflu.
Numai bine!

De meserie sunt inginer piscicol deci crede-ma ca stiu ce vorbesc.
Acum sa-ti explic cat de cat:
In natura peste se hraneste cu diferite vietati din care proteinna este de maxim 25 % (este o medie)
Fata de alte animale proteina la peste are rol dublu, plastic, cu rol in formarea celulelor, fibrei musculare, a unor hormoni si energetic ( o arde pentru energia care-i asigura functiile vitale, energie care este completata si de glucide si lipide. Din acest motiv pestele are nevoie de un aport de proteina mai mare fata de alte animale. Aceasta nevoie de protenina depinde de metabolismul fiecarui peste, de exemplu pastravul fiind un peste care inoata foarte mult (consuma energie) si pentru ca traieste in ape reci 4 -18 grade are nevoie de 30-35% proteina deoarece o buna parte din ea o consuma pentru energie iar al doilea motiv este ca din cauza temperaturii la care traieste metabolismul este mai lent.
Un peste care nu traieste in ape curgatoare repezi, iar temperatura apei este de 22-30 grade nu consuma asa multa energie, deci are nevoie de mai putina protenina.
Excesul de proteina se asimileaza dar accelereaza si metabolismul pestele ajungand la o anumita greutate si dimensiune prematur (imbatranire prematura)

Un exemplu practic il dau din domeniul pisciculturii si anume pe doua loturi de pastrav:
Lotul 1 crescut cu grana naturala a ajuns la greutatea de 200 grame in doi ani.
Lotul 2 crescut cu hrana granulata (45% proteina) a ajuns la greutatea de 200 grame in 10 luni.

Funtioneaza cumva ca la culturism big_smile

Pentru crescatorii de peste este foarte bun acest furaj
Pentru acvaristii care nu cresc pestii in scop de vanzare mai sanatos pentru pestii lor este hrana naturala cu mai putina proteina.
De ce este mai bine?
Pentru ca proiena metabolizata de peste se elimina brin branhii ca amoniac, deci cu cat metabolizeaza un procent mai mare de proteina cu atat se elimina mai mult amoniac in apa lucru care in acvaristica deranjeaza.
In piscicultura nu deranjeaza deoarece noi lucram cu debite mari de apa care primenesc bazinul de crestere (volumul apei este schimbat pana la 3 ori in 24 ore in unele cazuri).

Referitor la producatorii de furaje:
Nu cred ca cei care produc si vand in acvaristica.
Cei care produc au retete bine stabilite pentru productia de peste, iar firmele ca x,y,z din domeniul acvaristicii cumpara de la producator isi pune eticheta si o povestioara si apoi vand acvaristilor.
Profitul lor fiind enorm deoarece ei cumpara de la producator 1000 grame furaj cu 1 euro si apoi ambaleaza si pun o eticheta frumoasa si vand mai departe 100 grame cu 2-3 euro.

32

(13 raspunsuri, adaugat in Hrana (apa dulce))

4. Discus  - aici chiar doresc sa-ti cer ajutorul dar pe mail sau messenger daca se poate.

33

(13 raspunsuri, adaugat in Hrana (apa dulce))

ciprian01 A scris:

A incerca sa ferim pestele de contactul cu germeni (hrana uscata, UV, etc) in opinia mea reprezinta una dintre marile erori pe care la facem! In acest fel vom avea mereu pesti sensibili la boli, indivizi care ,,au sarit,, peste selectia naturala!
Am auzit de multe ori: ,,Am dat odata tubii si mi-au murit 2 pesti! Nu mai dau niciodata!,,
Care este legatura de cauzalitate? Ce anume, in baza carei analize a dus la  concluzia ca pestii au mutrit din cauza administrarii hranei vii?! Momentul?! Eu cred ca etse cel mult o coincidenta!

In completare daca imi permite dnl @ciprian01 doresc sa scriu si cum este stimulata imunitatea pestilor prin administrarea de hrana vie.
Ramele, tubii sau alte vietati au ca orice animal au o microflora si microfauna proprie pe exteriorul si interiorul corpului.
Aceasta microflora si microfauna nu este patogena pentru pesti dar stimuleaza in mod continuu imunitatea acestora.
Pestii care sunt hraniti doar cu hrana artificiala concentrata si in acvarii "sterile" nu intra in contact cu diferite bacterii, protozoare, virusuri etc nepatogene(dar care stimuleaza imunitatea) si atunci imunitatea nu este stimulata.
O alta cauza a imunitatii scazute la pesti este perfectionarea unei rase.
Cu cat un peste este mai mult selectionat si perfectionat fata de forma salbatica cu atat devine mai sensibil.(exemplu: linii perfectionate de guppy, dicus, etc)
La fel se intampla si la mamifere o rasa de vaca foarte perfectionata este cu mult mai sensibila fata de o rasa mai apropiata de forma salbatica.
Legat de concentratia de proteina din hrana:

Hrana concentrata granulata sau extrudata are un continut de proteina nejustificat de mare(40-50% proteina) in raport cu cerintele pestilor din acvaristica.(25-35% proteina, parere personala)
In general doar pestii de apa rece, la care temperatura optima de crestre este de 14 – 20 gr (sturion, pastrav) au nevoie de un continut ridicat de protenina (35 – 45 %) iar cei la care optimum este de 23-28 grade au nevoie de 25 – 35% proteina. Aceasta diferenta se datoreaza metabolismului diferit al pestilor datorat mediului in care traiesc, dar si datorita ca proteina la pesti are rol plastic dar si energetic.
Deci continutul ridicat din hrana granulata nu face decat sa duca la crestere/imbatranire prematura la pesti si o gramada de afectiuni ale ficatului in general. Un alt dezavantaj al acestui procent ridicat de proteina este ca prin fecale si branhii se elimina o cantitate mult mai mare se azotati fata de hrana naturala, lucru care duce mai repede la deprecierea apei.
Acest exces de protenina se foloseste doar in hrana destinata cresterii intensive, a productiilor in timp record de peste…folosite in piscicultura, nu in acvaristica. Pe noi acvaristii nu ne intereseaza productia de peste, ne intereseaza sa avem niste pesti sanatosi, coloratie buna si cu un grad de imunitate ridicat.

In concluzie, in acvaristica este cu mult superioara hrana naturala fata de cea concentrata din comert, a carei reteta este „imprumutata” si neimbunatatita de la cea destinata speciilor din piscicultura.

34

(10 raspunsuri, adaugat in Boli si tratamente (apa dulce))

lol calciul liber nu se gaseste in natura (Ca) ci se gaseste sub forma de calcar(CaCO3)
Unde ai fost la orele de chimie? tongue

Taxonomia acestei alge este urmatoarea: Regnul : Procaryotae
Clasa : Cyanophyceae
Ordinul : Oscillatoriales
Familia : Oscillatoriacea
Genul : Arthrospira platensis
Specia : Spirulina Arthrospira platensis
Denumirea populara: Spirulina
Structura spirulinei Intre membranele celulare (Tilacoizi) se afla vacuole de gaze transparente din proteina de forma cilindrica, care dau posibilitatea de mobilitate prin alunecare lenta.
Peretele celular la microalge este pluristratificat, cu patru pereti, al doilea perete continand lipo-polizaharide, ceea ce induce urmatoarele caractere:
- Spirulina Arthrospira platensis este usor digerabila (80-95%);
- clorofila, compus din pigmentul albastru verzui clorofila(a) si cel galben verzui, se leaga de fotosisteme ficobilisome si ficocianina, pigment antioxidant, care cu complexe de pigmenti-antena (receptori) absoarbe energia luminii solare necesara fotosintezei.
Compozitia aproximativa a spirulinei in elemente nutritionale Spirulina este considerata o sursa suplimentara de energie, deosebit de pretioasa atat pentru cei care desfasoara o activitate fizica intensa (sportivi) cat si pentru intelectuali. Spirulina contribuie la optimizarea capacitatii de munca mai ales in perioadele de eforturi mari.
Cantitatea de proteine continuta in spirulina este de 2 ori mai mare decat in soia. Proteinele sunt digerate si absorbite de 4 – 5 ori mai rapid decat cele din carne si legume. Digestibilitatea foarte mare a spirulinei o recomanda in tulburarile de nutritie (malnutritie, tulburari de absorbtie). Compozitia spirulinei in elemente nutritionale*
NR.CRT. SPECIFICARE VALORI (%)
1 Proteine 65
2 Glucide 15
3 Minerale 7
4 Lipide 6
5 Fibre 2 Spirulina este un complex de vitamine (A, B, D, E, ca), minerale (calciu, potasiu, sodiu, fosfor, magneziu, fier), aminoacizi, acizi grasi esentiali, ficobiliproteine (ficocianine si aloficocianine), necesare unei alimentatii echilibrate.
Spirulina este sursa naturala ce ofera organismului uman toti aminoacizii esentiali. Continutul in vitamine al Spirulinei platensis*
NR.CRT. VITAMINE VALORI (mg/kg)
1 beta-caroten 1400
2 E (tiamina) 100
3 B1 (tiamina) 35
4 B2 (ribovlavina) 40
5 PP (niacina) 140
6 B5 (acid pantotenic) 1
7 H (biotina) 0,05
8 B12 (cobalamina) 3,2
9 Inositol 640
10 ca 20 Continutul in aminoacizi al Spirulinei platensis*
NR.CRT. AMINOACIZI VALORI (g/kg)
1 alanina 47
2 arginina 43
3 acid aspartic 61
4 cistina 6
5 acid glutamic 91
6 glicina 32
7 histidina 10
8 isoleucina 35
9 leucina 54
10 lizina 29
11 metionina 14
12 fenilalanina 28
13 prolina 27
14 serina 32
15 treonina 32
16 triptofan 9
17 tirozina 30
18 valina 40 Continutul in acizi grasi esentiali al Spirulinei platensis*
NR.CRT. ACIZI GRASI ESENTIALI VALORI (g/kg)
1 acid linoleic 8
2 acid gamma linolenic 10 Continutul in minerale al Spirulinei platensis*
NR.CRT. MINERALE VALORI (mg/kg)
1 crom 3
2 calciu 10000
3 cupru 12
4 fier 1800
5 magneziu 4000
6 mangan 50
7 fosfor 8000
8 potasiu 14000
9 sodiu 9000
10 zinc 30 in concluzie este ideala in hranirea pestilor Wink BIBLIOGRAFIE ing. Macovei Tudor Paul, lucrare de diploma " Cresterea algei Spirulina platensis in mediu controlat"(2007)
Jean-Paul JOURDAN (2006), “Manuel de culture artisanale pour la production de spiruline”, Montpellier, France; Ayala F.A. et Benavente R.B. (1982) "An improved cheap culture medium for the blue-green microalga Spirulina", European J. of Appl. Microbiology and Biotechnology;

Se manifesta o interrelatie stransa intre intensitatea hranirii si dezvoltarea tubului digestiv. Evolutia intestinului depinde in primul rand de calitatea si cantitatea hranei digerate. Peretele intestinal capata o structura specifica prin aparitia unor cute sau pliuri dispuse in zig-zag, mai indesite si evidente in partea anterioara a intestinului cu rol de a mari suprafata de asimilare a hranei. Lipsa hranei specifice acestei perioade determina pe de o parte reducerea hranirii endogene si persistenta sacului vitelin pana in a 7-a sau a 8-a zi ca raspuns de aparare a organismului, dar si cauza a debilizarii larvei si pe de alta parte intestinul se dezvolta insuficient, cu modificari in ce priveste suprafata interna (numarul si marimea pliurilor) si chiar cu modificari ale celulelor care formeaza epiteliul intestinal.
Studiile privind fiziologia nutritiei alevinilor au evidentiat importanta deosebita a nivelului de dezvoltare si accesibilitate a biomasei planctonice specifice, a carei insuficienta pe perioade mai mari de 3 - 4 zile determina o dezvoltare insuficienta a structurii tubului digestiv cu repercursiuni evidente asupra ritmului de crestere si a dezvoltarii ulterioare.
Pana la varsta de 17 - 18 zile, in general alevinul este preponderent zooplanctonofag, chiar daca mai consuma si alge unicelulare.
In functie de natura hranei se deosebesc doua etape importante in dezvoltarea postlarvara a pestelui :
- alevinii sunt preponderent planctonofagi(alge unicelulare si infuzori – parameci) in perioada nutritiei mixte si in urmatoarele 2 - 3 zile
- alevinii sunt preponderent zooplanctonofagi in perioada 6 - 15 zile(dafnia, microviermi, rotifere etc) Administrarea hranei naturale in perioada de crestere a pestilor mai are si avantajul ca stimuleaza si regleaza secretia enzimelor specifice tubului digestiv, in plus microflora si microfauna (microfauna si flora care nu este patogena pentru pesti – cu exceptia melcilor care pot fi gazada intermediara a unor agenti patogeni) pe care o detin viermii sau alte vietati cu care hranim pestii, stimuleaza sistemul imunitar.
Continutul hranei vii este echilibrat in ce priveste raportul dintre proteina si aminoacizii esentiali si neesentiali, al complexului de vitamine B, fara de care asimilarea proteinei nu ar fi posibila. Deci este recomandat macar o data pe saptamana sa administram pestilor hrana vie (grindal, rame, artemia etc)

37

(10 raspunsuri, adaugat in Boli si tratamente (apa dulce))

Probabil apa din acvariu este prea moale pentru ei si nu pot sa-si formeze cochilia.\
O cochilie erodata este semn de lipsa de calcar.

Pietrisul de unde l-ai luat? Si care e granulatia?
Arata mult mai bine numai ca am impresia ca granulatia este cam mare.
Oricum faci progrese si asta e bine.
Arata mult mai natural acum si frumos.

39

(34 raspunsuri, adaugat in Sa facem cunostinta!)

Da aici nu stiu ce sa zic pentru ca nu am experimentat pe plante pretentioase...dar colegul nostru nefiind experimentat este indicat sa inceapa cu niste plante usor de intretinut cu easylife carbo.
Dupa ce se familiarizeaza cu parametri apei, diferiti fertilizanti, lumina ideala pentru plante si multe altele poate sa treaca pe plante pretentioase...dar pana atunci este cale lunga.

Si eu as trece pe ceva fineturi dar nu-mi permite capacul care are 4x18w si numai am loc de ceva in plus.

poti folosi pietris de rau de la o balastiera cu granulatie mica 2-4 mm sau substrat din comert ca JBL manado http://www.jbl.de/factmanager/index.php?lang=en
Dupa ce rezolvi cu lumina abia atunci putem vorbi si de fertilizarea pentru plante si alegerea lor.