1

(11 raspunsuri, adaugat in Anunturi administrative)

Vom simti multi lipsa d-voastra. dar totodata, cu parere de rau va respect hotararea. Multa sanatate si toate cele bune.
Multumesc pentru perioada in care ati fost ''dascalul'' nostru.

2

(11 raspunsuri, adaugat in Aparatura (apa dulce))

lunetistu68 A scris:

Prieteni despre leduri se poate vorbi multe dar sa spui ca lasa de dorit e gresit. Eu cu instalatii led ma ocup si am facut toata lumina din casa inclusiv din acvariu si voliera cu baghete cu leduri . La acvariu am folosit led de putere 0,6w /led si alimentare la 12v/1,5amp consumul a iesit cam la 10w .Am uitat sa precizez ca am acvariu de 140 litri. Daca e cineva amator sai fac sa ma contacteze si ne descurcam noi cumva

Nu am nici o problema ca nu esti de acord cu mine, dar se pare ca nu ai inteles nimic din ce-am spus eu.
Si apropo, nu LED-ul lasa de dorit, nici randamentul acestuia si nici macar n-am spus ca nu-l poti folosi in acvariu.
Totodata ma bucur ca te ocupi ''cu instalatii led'' si ca ai facut ce-ai facut...
Eu nu sunt ''amator'' sa te contactez, dar daca ai tu nevoie de un ''profesionist'' , te pot ajuta oricand... Buna gluma, nu?

3

(11 raspunsuri, adaugat in Aparatura (apa dulce))

Randamentul luminos sau eficienta luminoasa reprezinta una din principalele
caracteristici ale unei surse de lumina.
Eficienta luminoasa (lm/W) reprezinta eficienta conversiei din putere electrica (W) in putere optica , combinata cu eficienta conversiei din putere optica(W in flux luminos (lumen = lm) perceput de ochiul omenesc.
Toate specificatiile in Watti de pe dispozitivele electrice (si implicit de pe
becuri) definesc puterea de intrare. Eficienta unui corp de iluminat este
determinata in mod precis de raportul dintre fluxul luminos si puterea de
intrare. Randamentul luminos sau eficienta este masurata in lumen/watt
[lm/W].
Cu cat randamentul luminos este mai mare, cu atat becul este mai eficient.
Becurile incandescente ating numai 12 lm/W iar cele cu halogen 20 lm/W.
Majoritatea becurilor economice ating intre 40 si 50 lm/W.
Neoanele standard au o eficienta intre 60 si max. 120 lm/W.
Solutiile de iluminare cu LED depasesc randamentul luminos de 160
lm/W.(Ex. Neoanele cu LED)
Totusi calitatea luminii unui dispozitiv cu LED-uri, intr-un acvariu bine plantat
lasa inca de dorit, mai ales cu ce exista momentan pe piata.

4

(74 raspunsuri, adaugat in Carcoteli de... tot felul)

Eu zic sa mai cititi odata mesajul lui @ghiceste
Toate cele bune

5

(11 raspunsuri, adaugat in Cafeneaua)

LA MULTI ANI acvaristilor si cat mai multe realizari in toate domenile, sanatate, fericire si an nou fericit !

6

(9 raspunsuri, adaugat in Lista Pet Shop-uri din toata tara)

Salutare, mai sunt pe str. Mehedinti langa scoala generala, inainte de intersectia cu str. Retezat, la parterul unui bloc;
Mai este un petshop pe str. Marasesti, intre str. Meseriilor si str. Paris, intr-o casa mare cu curte, daca nu ma insel apartine de Rom Zoo Market.
Mai este si in Floresti pe str. Cetatii  (prima str. in dreapta dupa Piata Agroalimentara Floresti de pe str. Eroilor)

7

(0 raspunsuri, adaugat in Cafeneaua)

La Multi Ani Romania si La Multi Ani tuturor Romanilor, oriunde s-ar afla.

8

(10 raspunsuri, adaugat in Aparatura (apa dulce))

Nu stiu cine stie foarte exact ce aduce excesul de lumina in acvariu, dar stiu sigur ca calitatea luminii conteaza foarte mult pentru plante, mai exact in procesul fotosintezei, si aproape deloc in cazul algelor care sunt mai
putin pretentioase la calitatea luminii. Se stie ca plantele resimt degradarea intensitatii luminii inaintea ochilui uman, fapt pentru care se cere si inlocuirea periodica a tuburilor si lampilor folosite.
Stim toti din experienta ca tot ce este prea mult strica, asa e si in cazul luminii, adica chiar daca nu face neaparat un rau foarte mare in acvariu (asta in cazul in care acvaristul se ingrijeste de toate celelalte aspecte necesare),
surplusul de lumina nefolosita se transforma in caldura si bani cheltuiti in plus la factura de curent.
Am vazut cu totii ca in natura, lumina (si apa) inseamna viata, dar totodata am vazut ca exista viata (animala sau vegetala) si pe fundul oceanelor sau in cele mai intunecoase pesteri unde lumina nu ajunge niciodata, deci
concluzia este ca uneori se poate si fara lumina, nu...?
Pana la urma totul tine de adaptare, numai ca noi si acvarile noastre avem viata prea scurta pentru acesta adaptare, dar cine stie ce va fi in viitor...

9

(3 raspunsuri, adaugat in Aparatura (apa dulce))

Stai linistit pentru ca e normal din moment ce nu s-au aprins de-odata ambele neoane. Cand ai aprins al doilea neon curentul e normal sa scada (legea lui Ohm) si luminozitatea sa scada la primul neon, fapt ce nu s-ar fi observat daca porneau amandoua deodata. Daca droserul este pentru doua neoane (indiferent de putere W) un singur neon va arde cu lumina mai intensa, decat doua neoane.

10

(11 raspunsuri, adaugat in Jocuri)

incerc sa pun si un desen:

11

(11 raspunsuri, adaugat in Jocuri)

Desenam cinci patrate (casele) si in ele scriem datele problemei:
Comform pct. (i) in prima casa sta norvegianul, apoi langa el se afla casa
albastra (pct.m). In casa din mijloc (a treia) se bea lapte (pct.g), tot in
aceasta casa locuieste britanicul (pct.a) si este rosie, pentru ca urmeaza
casa verde (a patra), comform (pct.d) care zice si ca ultima casa e alba
si in casa verde se bea cafea (pct.e).
De aici rezulta ca a ramas culoarea galbena (casa 1) si norvegianul fumeaza
dunhill (pct.h)
Comform (pct.o), locuitorul din casa albastra fumeaza marlboro, caci este singurul
care poate avea vecin pe unul care bea apa, adica pe norvegian.
La (pct. k) nespune ca (casa 2) are un cal.
Comform (pct.n) Germanul locuieste in casa verde sau alba, dar (pct.l)
arata ca casa alba nu poate fi a germanului (acolo se bea bere si se fumeaza
windfield.Deci germanul sta in casa verde.
A mai ramas casa albastra la danez, care bea ceai (pct.c).
Tigarile Pallmall au ramas la britanic care are o pasare (pct.f)
Singurul vecin cu pisica al fumatorului de marlboro a ramas Norvegianul din
prima casa (pct.j).
De aici rezulta ca ultima casa revine suedezului si acesta are un caine (pct.b)
Deci ACVARIU ARE GERMANUL !!!

12

(13 raspunsuri, adaugat in Aparatura (apa sarata))

Salut lukaboy, si sincere felicitari pentru ce ai facut, stiu cata munca, nervi dar si satisfactii iti aduc aceste chesti. Si eu am facut ceva asemanator, in urma cu mai bine de un an, cu un controler PIC 16F84A si o sursa sa spunem obisnuita, tot DIY stabilizata la 12V/3A. Proiectul tau e mai tare, avand mai multe canale si folosind LED-uri de putere. Proiectul meu a pornit dintr-o ''Provocare Tenica'' asa vei gasi si subiectul aici, si se dorea un ''rasarit de soare'' pe care l-am facut sa dureze cateva minute. Programarea se face tot pe PC in data hexa si se bazeaza tot pe efectul de umplere.
Oricum nu se compara cu ce-ai facut tu dar mi-ai dat idei de ce-asi putea face cu niste surse adevarate, si un controler mai mare cu care asi putea comanda mai multe canale, si toate astea la un pret, sper mai mic.
Bafta in continuare si sper sa ne mai uimesti cu realizarile tale.

13

(11 raspunsuri, adaugat in Incepatori (apa dulce))

Salut, daca neoanele sunt cu balast electromagnetic, este foarte probabil sa fie starterul de vina (dar nu obligatoriu). Vezi daca neonul cu pricina are capetele inegrite, pentru ca in cazul asta tubul e de vina.
Daca folosesti droser electronic, aici e alta problema: pentru ca spui ca ai doua neoane si unul merge bine, e foarte posibil sa fie neonul de vina, dar totodata daca droserul a fost subdimensionat sau este ''o chinezarie'', inseamna ca unul dintre condensatorii de filtraj s-a uscat, modificandu-si valoarea, motiv pentru care s-a marit timpul de incalzire a gazului din tub si acesta palpaie un timp idelungat pana sa aiba loc aprinderea.

14

(7 raspunsuri, adaugat in Incepatori (apa dulce))

Ca sa acoperi toata lungimea acvariului cu varianta (a), poti pune intercalat un neon inspre un capat, apoi altul dinspre celalalt capat si tot asa si urmatoarele doua tuburi si aproape ai rezolvat problema.

15

(7 raspunsuri, adaugat in Incepatori (apa dulce))

Mie varianta (a) imi pare mai buna, dar daca vrei lumina pe toata lungimea acvariului ai posibilitatea sa pui tuburi de 35W T5 cu lungimea de 742 mm, cu socluri cu tot nu depaseste lungimea de 800 mmm a acvariului

16

(40 raspunsuri, adaugat in Aparatura (apa dulce))

Ancistrus A scris:

Paul, bun articolul, dar puteai sa-l pui in ghilimele sa stim ca este un citat dintr-un referat ceva... de pe net big_smile

Paul Hencz A scris:

Refractia este schimbarea directiei luminii la trecerea acesteia dintr-un mediu in altul.

   Ai mai papat si din text, care original era asa: "Refractia este schimbarea directiei luminii la trecerea acesteia dintr-un mediu transparent in altul." big_smile

Da colega, in mare parte e un referat dar multe sunt de la mine, pentru ca referatul acela este legat numai de refractie si reflexie si nu de permeabilitatea materialelor (partea asta este din manualul de optica).

17

(40 raspunsuri, adaugat in Aparatura (apa dulce))

Baracuda A scris:

Nu am cunostinte foarte solide de fizica, insa ramin la parerea ca termenul corect este "propagare", cind este vorba de fotonii emisi de o sursa de lumina. Acestia se propaga, mai degraba decit se "disipeaza" (termen mai potrivit energiei termice) si mai departe, se reflecta/difracta in raport de natura obstacolelor pe care le intilnesc, obstacole care absorb cantitativ diferit, radiatia luminoasa. Evident ca imi asum greseala, in cazul in care aceasta exista, pentru ca, repet, nu este un domeniu foarte apropiat mie. La urma urmelor termenul "disipeaza", poate fi si acesta corect.
   Atasez aceasta imagine a spectrului luminos vizibil, de unde reiese ca am inteles cite ceva...
   P.S. Despre permeabilitatea mediilor la trecerea undelor electromagnetice luminoase (si nu numai) am o mare nelamurire: absorbtia acestora de catre un mediu, intr-o masura mai mica sau mai mare, nu are ca rezultat final un procent de permeabilitate al respectivului mediu? Nu se poate spune ca lumina "penetreaza" un mediu/obstacol?

Denumirea corecta si folosita in fizica este dispersia luminii.
De fapt asta este mai degraba un efect decat un termen si se datoreaza legilor reflexiei si a refractiei.
Refractia este schimbarea directiei luminii la trecerea acesteia dintr-un mediu in altul. Fiindca lumina calatoreste cu viteze diferite in medii diferite, ea trebuie sa-si schimbe viteza la trecerea dintr-un mediu in altul. Daca un fascicol de lumina atinge aceasta suprafata intr-un unghi, atunci lumina de pe partea facicolului care atinge prima suprafata de separare este fortata sa incetineasca sau sa-si mareasca viteza inainte ca lumina de pe cealata parte sa atinga noul mediu. Acest lucru determina indoirea, sau refractarea, fascicolului la suprafata de separare. De exemplu lumina reflectata de un obiect aflat sub apa trece intai prin apa si apoi prin aer pentru ajunge la ochiul unui observator. Din unele unghiuri un obiect partial scufundat pare indoit in locul unde intra in apa fiindca lumina care vine de sub apa este refractata.
Datorita faptului ca lumina de frecvente diferite calatoreste la viteze diferite intr-un mediu, indicele de refractie este diferit pentru lumina de frecvente diferite. Asta inseamna ca lumina de culori diferite este refractata la unghiuri diferite cand trece dintr-un mediu in altul .
Reflexia are loc de asemenea cand lumina atinge suprafata de separare dintre doua medii... O parte din lumina care atinge suprafata de separare va fi reflectata in primul mediu. Daca lumina atinge suprafata de separare intr-un unghi atunci lumina este reflectata in acelasi unghi, asemanator cu felul in care o minge sare cand atinge pamantul. Lumina care este reflectata de pe o suprafata plana, cum ar fi suprafata dintre aer si un lac, va forma o imagine in oglinda. Lumina reflectata de pe o suprafata curba poate fi focusata intr-un punct, o linie, sau intr-o zona, acest lucru depinzand de curbura suprafetei.
Cat despre permeabilitatea unui mediu la trecerea undelor electromagnetice luminoase, aceasta se refera la permeabilitatea magnetica a mediului respectiv si este caracterizata prin viteza de propagare sau prin indicele de refractie absolut al mediului. Radiatiile sunt refractate din ce în ce mai mult pe masura ce creste frecventa lor (de la rosu catre violet). Cu cat mediul are o permeabilitate magnetica mai mare cu atat creste absortia undei in detrimentul refractiei, acest lucru poate fi explicat daca se tine seama ca, sub actiunea câmpului magnetic, unda luminoasa, adica sarcinile electrice (electroni, ioni) din ea oscileaza fortat, rezultând deplasarea sarcinilor si polarizarea electrica a substantei. La distanta mai mare de regiunea de absorbtie, în zonele de transparenta, indicele de refractie scade cu scaderea frecventei si dispersia de acest tip se numeste normala.

18

(40 raspunsuri, adaugat in Aparatura (apa dulce))

Baracuda A scris:
danielt A scris:

Era mai bine daca dadeai niste cm ai bazinului. Intrebarea despre suficienta tuburilor e mai bine raspunsa daca stim si cat de mare e coloana de apa.

Ai in vedere si temperatura de culoare, 4000k nu bat atat de departe prin coloana de apa ca 6500k. Radiatia rosie se disipa mai repede.

Sau il asculti pe Baracuda ca-ti spune direct de care tuburi poti folosi big_smile

   Lumina nu se "disipa" in apa, fenomenul este strict legat de lungimile de unda si frecventa fiecarui spectru, care permite patrunderea luminii pina la anumite adincimi.

Da D-nul. Radu, aveti perfecta dreptate, dar ca sa inteleaga fiecare exact despre ce vorbiti ar trebui exemplificat, nu?
Adica daca intensitatea luminii scade la trecerea prin apa in functie de lungimea de unda in special si apoi de frecventa spectrului, avem asa:
- lumina rosie scade cu 50% in doar 30 cm coloana de apa
- portocalie scade cu 25% in aprox. 40 cm coloana de apa
- galbena scade cu 10% in aprox. 90-95 cm coloana de apa
- verde scade cu 1% in aproximativ 100cm coloana de apa
- albastru scade cu mai putin de 0,5% intr-un metru de apa

19

(110 raspunsuri, adaugat in Sa facem cunostinta!)

bogdivaio A scris:

Nu fa prostia sa schimbi neonul NARVA 15W/760 DAYLIGHT, este unul foarte bun iti garantez!!!  :sok ...poti sa-l schimbi eventual dupa circa 6 luni cand se va obosi cu un Osram 865.

1. Filtru poti sa-l pui cum vrei tu, e bine si cum se vede in poaza ta, indicat e ca jetul de apa sa-ti valureasca usor suprafata apei...si nu are nimic daca pui incalzitorul langa filtru
2. stai linistit ca este safe wink

Nu inteleg de ce ar fi o prostie sa schimbe un 760 cu un 865?
Primul are o temperatura de  6000k (cool daylight) si un indice de redare al culorii de max. 75 CRI, iar al doilea are o temperatura de 6500K (daylight) si un indice mai mare, 85 CRI.
Intra-devar merge si primul pentru inceput, dar n-ar fi deloc o prostie sa-l schimbe cat mai repede.
Respecte !

20

(110 raspunsuri, adaugat in Sa facem cunostinta!)

Salut Catalin si bine ai venit printre noi.
Pentru un " incepator printre incepatori" , cum zici tu ca esti, nu ai inceput foarte rau si ce e mai important, este ca te-a prins aceasta pasiune.
Ai foarte multe inca de invatat (in special despre ciclarea acvariului) dar aici vei gasi tot ce ai nevoie si cu ajutorul colegilor poti face ceva frumos.
Daca vrei sa ai un acvariu plantat sfatul meu este sa schimbi neonul cu care a venit acvariul (din cate stiu acesta este un NARVA 15W/760 DAYLIGHT), o lumina nu tocmai buna pentru plante si oricum foarte slaba.
Optim ar fi sa adaugi inca un neon, Osram 865 au pret si calitate foarte buna.
In rest iti urez un acvariu cat mai frumos de care sa te bucuri mereu si sa
te mandresti cu el.