Optiuni cautare (Pagina 36 din 48)

Azotul (N) este unul din elementele principale ale tesuturilor animale si vegetale. Moleculele azotate, provenind de la animale (excrementele pestilor), vegetale sau mancarea in surplus, sunt transformate in amoniac (NH3 sau NH4+), care este foarte toxic pentru pesti. Acest fenomen se intampla si in natura insa volumul de apa este foarte mare fata de numarul de pesti astfel incat concentratia de amoniac este foarte mica. In acvarii volumul de apa este mic si concentratia de amoniac poate deveni periculoasa in anumite conditii.
In prezenta oxigenului din apa amoniacul este transformat de catre bacterii (nitrosomonas) in nitriti* (NO2-). Acestia sunt toxici la valori mai mari de 0,3 mg/l. NOTA: pentru a pastra denumirile pe care le veti gasi in toate documentele in engleza am preferat in documentul de fata sa folosesc denumirea de nitriti/nitrati in loc de azotiti/azotati, in romana ambele denumiri fiind corecte si uzitate. Nitritii, in prezenta oxigenului sunt transformati la randul lor de alte bacterii (nitrobacter) in Nitrati (NO3-). Nitratii sunt mai putin toxici pentru vietuitoarele din mediul acvatic iar pentru plante constituie chiar un nutrient strict necesar. Nitratii sunt veriga finala a acestor transformari ale azotului, ei acumulandu-se in timp. Concentratia maxima de nitrati este de 100 mg/l (recomandabil sa nu se depaseasca valoarea de 50 mg/l).
Acest lant de transformari poarta numele de “Ciclul azotului”. Ciclul azotului Toate elementele care participa la acest ciclu (oxigen, bacterii, pH, temperatura, plante, materii organice primare din care provine amoniacul, etc.) trebuie pastrate intr-un echilibru.
La inceputul procesului, intr-un tanc nou, numarul de bacterii este mic. Inmultirea acestora se face lent, pe masura ce cantitatea de amoniac si respectiv nitriti din apa creste. La inceput se dezvolta bacteriile care descompun amoniacul in nitriti si dupa ce concentratia de nitriti depaseste o anumita valoare incep sa se inmulteasca bacteriile care transforma nitritii in nitrati.
Dupa o perioada de timp, coloniile de bacterii devin suficient de dezvoltate pentru a transforma tot amoniacul in nitriti si nitritii in nitrati. Pe parcursul acestui proces, deoarece numarul de bacterii este mic, concentratiile de amoniac si nitriti depasesc de multe ori valorile maxime ceea ce duce la multe dezastre.
“Sindromul acvariului nou” s-ar traduce prin faptul ca incepatorii populeaza acvariul imediat ce l-au umplut cu apa. Din cauza nivelurilor mari de amoniac si nitriti de la inceputul ciclului azotului apar dezastre (mor pesti). Prima tentatie a incepatorului este sa schimbe imediat o mare cantitate de apa (de cele mai multe ori toata apa), sa spele foarte des filtrele si/sau sa introduca medicamente in acvariu... Toate acestea duc la distrugerea coloniilor de bacterii care deabia incepusera sa se formeze si... totul se reia de la capat...
Pentru a evita astfel de dezastre va recomandam ca la pornirea unui acvariu nou sa respectati cateva reguli: * in prima saptamana nu se vor introduce pesti in acvariu. In aceasta perioada se va introduce in acvariu mancare pentru pesti ca pentru 1-2 pesti. * dupa prima saptamana se vor introduce primii pesti (2-4 in functie de marimea acvariului). Acestia trebuie sa fie neaparat din specii foarte rezistente nepretentiosi si recomandabil mai ieftini! De obicei acestia sunt din familia “sanitarilor”. * dupa inca 3 saptamani putem considera ca acvariul este colonizat destul de puternic cu bacterii pentru a-l putea popula complet cu pesti. Recomand totusi efectuarea periodica a unor teste pentru determinarea exacta a valorilor de amoniac, nitriti si nitrati pentru a tine sub control ciclul azotului si respectiv starea acvariului. Cel mai greu lucru pentru un pasionat al acvaristicii este sa stea si sa astepte 30 de zile langa un acvariu fara pesti... Tineti minte ca acest efort merita si ca astfel veti scuti alte saptamani de munca pentru reechilibrarea acvariului sau pierderea unor exemplare de pesti valoroase sau la care tineti. Controlul ciclului azotului In general putem considera ca in acest sistem unul din parametrii care este foarte usor de controlat este amoniacul respectiv sursele primare din care apare amoniacul. Pastrarea unui numar optim de pesti pe volumul de apa din acvariu si evitarea supraalimentarii acestora sunt caile cele mai la indemana noastra pentru a pastra echilibrul.
De asemenea intr-un acvariu bine plantat este mai usor de pastrat acest echilibru, plantele fiind consumatoare de nitrati.
Oxigenarea apei este un alt factor care favorizeaza activitatea bacteriilor. Prin schimbarile regulate de apa se elimina din acvariu surplusul de alimente, resturile vegetale si alte materii organice si in principal surplusul de nitrati (propriu zis scadem concentratia acestora).
Bacteriile care realizeaza transformarile din ciclul azotului se gasesc peste tot in mediul nostru (apa, aer...). Tot ce ne ramane de facut este sa le cream un mediu propice de dezvoltare. Ele se dezvolta, in general, pe suprafata oricarui obiect dintr-un acvariu (geamuri, pietre, filtre, etc.) si foarte putin in apa. Pentru a-si indeplini rolul trebuie sa dipuna de o suprafata foarte mare si sa intre in contact cu o cantitate mare de apa oxigenata. Din aceste cauze cel mai bun mediu de dezvoltare a coloniilor de bacterii sunt filtrele (in acestea o circulatie lenta a apei favorizeaza procesul).
Un alt factor foarte important in stapanirea Ciclului Azotului este inlocuirea periodica a unei cantitati de apa. Prin aceasta actiune se indeparteaza nitratii in exces si se introduc in acvariu, odata cu apa proaspata, micronutrienti necesari cresterii plantelor. Cantitatea de apa Timpul de ciclare a unui acvariu nou poate fi micsorat prin mai multe metode: * folosirea in prima perioada (fara pesti in acvariu) de substante chimice continand amoniu care sa forteze colonizarea cu bacterii. * Introducerea de produse speciale care contin bacterii (la noi cel mai cunoscut produs este Cycle dar mai sunt si altele). Nu cunosc realizari notabile la folosirea acestor produse... * Introducerea in noul acvariu de mediu colonizat (nisip, filtre, etc.) din acvarii ciclate. Aceasta metoda este nerecomandata din punctul meu de vedere deoarece odata cu acestea se pot introduce in noul acvariu paraziti si/sau bacterii nedorite, alge, etc. De asemenea fara o cantitate minima necesara de amoniac respectiv nitriti aceste colonii de bacterii se vor micsora pana la nivelul de echilibru... * Utilizarea plantelor naturale. Sunt unele specii, cum ar fi Ceratopteris si Hygrophila, care sunt foarte utile mai ales la pornirea unui acvariu nou deoarece aceste sunt foarte rezistente si consuma multi nitrati. Dupa cum s-a aratat un rol foarte important este mediul de dezvoltare al bacteriilor. Cel mai ieftin (si in acelasi timp si foarte eficace) este filtrul din burete racordat la un vibrator de aer. Acesta este impropriu spus “filtru” deoarece rolul lui este de mediu de dezvoltare pentru bacterii (acestui filtru i se mai poate spune “filtru biologic”) si nu de filtrare mecanica a apei - prin filtrare majoritatea oamenilor inteleg filtrarea mecanica adica retinerea impuritatilor. Trebuie sa tineti cont ca prin spalarea lui micsorati numarul de bacterii sau chiar le distrugeti pe toate (spalarea este totusi necesara deoarece prin depunerea impuritatilor buretele se infunda si circulatia apei este impiedicata). Din aceasta cauza recomand utilizarea a doua filtre si spalarea pe rand a acestora si numai cand este necesar. Pentru o corecta curatare a buretelui recomand o prima spalare intr-o solutie de 30% otet alimentar dupa care o indelungata spalare in apa curgatoare. Atentie: otetul distruge in totalitate bacteriile si se foloseste cand aveti doi bureti. In cazul in care aveti numai un burete spalarea trebuie sa fie rapida si numai in apa, recomandabil in apa fara clor care distruge bacteriile.
Alte filtre contin zone “biologice” necesare dezvoltarii coloniilor de bacterii. Acestea sunt formate din bucati de burete, nisip, inele de ceramica, etc.
Intr-un acvariu complet ciclat si aflat in echilibru distrugerea coloniilor de bacterii prin spalarea filtrelor nu va duce totusi la cresterea foarte mare a valorilor de amoniac si nitriti deoarece bacteriile se gasesc, dupa cum am mai spus, pe toate suprafetele obiectelor din acvariu. Acestea vor ajuta ca in filtrele spalate sa se refaca rapid coloniile de bacterii. ATENTIE: * Coloniile de bacterii care ajuta la ciclul azotului sunt distruse de cele mai multe medicamente si substante chimice folosite in tratamentele din acvaristica. Acesta este un alt motiv (foarte putin prezentat sau chiar omis in literatura de specialitate) de a folosi acvarii de carantina in care sa se faca tratamentele. Tineti minte acest lucru de fiecare data cand faceti un tratament direct in acvariu. Poate apare “sindromul acvariului nou” chiar si la acvarii stabile de mult timp, cu atat mai mult cu cat pestii sunt slabiti de boala si tratamentul in sine... Dupa un astfel de tratament utilizati toate metodele de care dispuneti de a micsora cantitatea de amoniac/nitriti: schimbari zilnice de apa timp de 1-2 saptamani, aerare puternica, grabirea colonizarii cu bacterii (bureti din alte bazine ciclate - cu toate riscurile aferente), etc. * O alta greseala pe care am observat-o la multi acvaristi incepatori este de a utiliza ingrasaminte pentru plante terestre in acvariu. Aceste ingrasaminte au ca si componenti de baza tripleta N-P-K (Nitrati, Fosfati, Potasiu). Pe majoritatea ambalajelor acestor produse este scris o serie de 3 numere (de exemplu: 2-2-50 sau 10-20-40) care reprezinta concentratia acestor substante din produs. La cele expuse mai sus in cadrul articolului, din care realizati ce reprezinta introducerea de nitrati in exces, se mai adauga si faptul ca fosfatii sunt si ei letali in concentratii foarte mici. Tabloul cred ca este complet si nu necesita comentarii... Solutiile fertilizatoare pentru acvaristica nu contin fractiile N-P (sau cantitatile sunt foarte mici). * Un alt semnal de alarma il ridic asupra apei utilizate. Multe dintre acestea contin nitrati (si fosfati) in cantitati mai mai mici sau mai mari in functie de sursa apei utilizate. Chiar si apa potabila are un continut mic de nitrati (acceptat in normativele in vigoare referitoare la calitatea apei potabile), in apele din fantani si apele curgatoare acest continut este mult mai mare (tineti cont ca in agricultura se utilizeaza cantitati enorme de ingrasaminte N-P-K!!!). Amoniacul Concentratia de amoniac maxima admisa in apa din acvarii depinde de pH si temperatura apei (si de timpul cat este mentinuta aceasta concentratie). In tabelul de mai jos sunt prezentate valorile maxime admise in mg/l (mentinerea pestilor la aceste valori devine letala in cateva ore): pH 20°C 25°C
6,5 15,4 11,1
7 5 3,6
7,5 1,6 1,2
8 0,4 0,4
8,5 0,2 0,1 Se observa ca in ape cu pH-ul si temperatura mica concentratia maxim admisa de amoniac este mult mai mare decat pentru ape cu pH-ul si temperatura mare.

punem de toate de la difuzoare pt codoi pana la bombele clasice.