501

(78 raspunsuri, adaugat in Sa facem cunostinta!)

Mai multe despre iluminat: http://www.acvariidevis.ro/articole/ilu … orescente/
   Referitor la plantele plutitoare (dupa parerea mea):
   - cele cu frunze mici si foarte mici:
      *ridica probleme in cazul inmultirii excesive (tendinta manifestata la toate speciile), sunt greu de localizat si in consecinta invadeaza zone in care pot crea neajunsuri (capacitati de filtrare, skimmere, pompe, sorburi, sonde, etc.);
      *dau un aspect oarecum neingrijit (de iaz neintretinut) acvariului, majoritatea speciilor fiind derizorii din punct de vedere al valorii estetice;
      *e foarte greu sa renunti la ele, colectarea de pe suprafata apei fiind extrem de dificila, aproape intotdeauna operatiunea intinzindu-se pe parcursul multor zile;
   - cele cu frunze medii si mari:
      *in cazul inmultirii excesive, consuma cantitati insemnate de nutrienti (in special Azot), lipsind plantele submerse de un aport normal de fertilizanti, avantajul fiind ca inlatura o mare cantitate de nitrati, din apa. Este stiut ca Eichornia Crassipes si Pistia Stratiotes sunt folosite in statiile de epurare a apelor;
      *ocupa o suprafata insemnata din luciul apei, lipsind plantele submerse de lumina necesara;
      *impiedica formarea curentilor necesari, de la suprafata apei
   Fata de cele de mai sus, folosirea plantelor plutitoare ramine o problema de gust, de preferinta si de necesitate, in raport de fiecare acvarist si fiecare acvariu. De retinut este faptul ca, orice dezavantaj care aparea in cazul folosirii acestor plante, poate fi surmontat prin masuri adecvate, luate la timp si prin care aceste plante pot indeplini un rol majoritar benefic, intr-un acvariu.

502

(8 raspunsuri, adaugat in Incepatori (apa dulce))

iulian.flester A scris:
mihai2006 A scris:

Am gasit si 2 poze prin calculator cu indivizii

eu stiam ca pleco fac transee in mal big_smile iar ancistrusii depun in zone locuri intunecate big_smile

eu mereu confund pleco cu ancistrusii big_smile

Ce semnificatie are link-ul din semnatura?

503

(78 raspunsuri, adaugat in Sa facem cunostinta!)

Mircea, vad ca a aparut o tendinta, in ceea ce priveste calculul luminii in raport cu capacitatea neta de apa a acvariului. Mie mi se pare gresit, nicaieri nu am intilnit acest sistem, peste tot se tine cont de capacitatea (marimea, cotele) acvariului, lumina nici nu creste, nici nu scade in raport de ocuparea acvariului cu substrat si obiecte de decor. Pe diferitele nivele ale acvariului (socotind de la substrat in sus sau invers), pe care se dezvolta plantele, cantitatea de lumina (numarul de lucsi), ramine aceeasi. Singurele repere care pot modifica numarul de lucsi/mp (implicit numarul de lumeni), este inaltimea acvariului si distanta sursei de lumina, fata de suprafata apei.
   Daca totusi exista o sursa credibila, care sustine contrariul, as fi interesat s-o aflu.
   Acvariul mi se pare ca are potential, as fi curios cum se numeste planta indaratnica si eu cred ca nu este submersa. Caderea frunzelor de la baza plantelor se datoreaza cantitatii insufiente de lumina, ajunsa in acea zona. Se stie ca plantele rosii sunt mai pretentioase la lumina, asa ca asta ar putea fi motivul.

504

(7 raspunsuri, adaugat in Sa facem cunostinta!)

Bine ai venit! Criticile sunt justificate dar sper ca vei face in asa fel incit, daca nu in urma celor 10 ani la care faci referire, acum, cind ai devenit membru al acestui forum, sa rafinezi aceasta pasiune si sa te poti numi acvarist cu experienta si datorita altor motive, in afara vechimii.

Cred ca ai reusit sa-ti raspunzi singur la intrebarea "neraspunsa"... wink
Nu ai spus deloc baliverne!

danielt A scris:

Pai nu le dau smile

Eu am un pH 6,2 si gH 10

Regula dupa care pH-ul interactioneaza cu gH-ul ce spune?

Se pare ca voi stiti ceva dar nu vreti sa spuneti, care-i logica din spatele afirmatiei ca gH-ul creste pH-ul sau invers? Cum functioneaza?

Incepe prin a-ti pune intrebarea de ce apa ciclidelor sud-americane, in special cele din Amazon, are un pH nativ mic si totodata un gH mic si apa ciclidelor africane exact invers, in special cele din Tanganika...! wink Daca raspunzi la intrebarea asta, cu siguranta vei sti cine pe cine se influenteaza, atit in natura, cit si in acvariile noastre.

MariusMinu A scris:

Multumesc pentru articol domnule Radu  ^:)^ Se pare ca am avut dreptate cand am spus ca o apa cu GH mare are un ph nativ mai mare (apa este mai alcalina).

   Pai eu stiu ce sa zic, Marius? Vorbeste cu Daniel si daca el zice ca se poate (adica le da voie celor doua, pH-ului si gH-ului sa interactioneze...), inseamna ca asa este! lol

Nu-i adevarat de loc!!! Ambii vorbim aceeasi limba (romana), singura diferenta fiind ca tu nu vrei sa recunosti ca ai facut o afirmatie gresita, aruncata la repezeala si ma freci de ma dor buricele degetelor de atita tastat! lol
   Atita timp cit tu, te-ai referit la duritate, neprecizind care din ele si ai spus ca nu exista nicio legatura intre duritate si pH, ai dezgropat securea razboiului lol
   Cei care ti-au citit afirmatia si stiu ca kH-ului i se mai spune si duritate carbonica sau duritate temporara, au fost indraptatiti sa se considere confuzionati.
   Am mai spus de nenumarate ori, dorinta mea este, ca pe acest forum/site sa apara numai informatii de valoare, transmise cu precizie si responsabilitate, pentru a fi usor intelese si folosite de cei care au nevoie. Lejeritatea si superficialitatea nu au nimic comun cu acvaristica, care inca odata si in urma acestei discutii, se dovedeste a fi o stiinta.

Cine a spus mai sus: "Relatia kH-pH exista deoarece carbonatii si bicarbonatii din apa neutralizeaza acidul carbonic, cel care scade de regula pH-ul in acvariu?"
   Tu, cind ai afirmat ca nu exista nicio legatura intre duritate si pH, nu ai precizat la ce duritate te referi. La fel ca in cazul celor care vorbesc generic despre ciclide, lasind cititorii sa ghiceasca, despre ce ciclide este vorba (africane, americane). Acum, vad ca recunosti relatia intre kH (unul din parametri care se refera la duritate) si pH.
   Materialele postate pe acest forum cu titlu informativ, nu au valoarea de manual, ele pot fi oricind completate, corectate, respinse sau acceptate.
   Poti fi tu insuti un emanator al unor astfel de materiale/lucrari informative, cu o singura conditie: aceste materiale sa poarte girul unor entitati recunoscute in materie si care sa dea credibilitate celor afirmate.

510

(26 raspunsuri, adaugat in Incepatori (apa dulce))

danielt A scris:

Nu vad nimic gresit in afirmatia aia, nu inteleg de ce o tot bolduiesti, pe ici, pe colo big_smile

http://www.acvariidevis.ro/forum/topic/ … denta-lor/
   Dupa ce citesti, ai la dispozitie o singura reactie... sper sa fie cea, la care ma gindesc eu... wink

Intr-un topic de pe acest forum, un coleg acvarist scrie: Vorbim de pH aici? Sau de duritate? Ca-s doua chestii total diferite si n-au legatura una cu alta.
   Pornind de la aceasta afirmatie, va invit sa cititi urmatorul articol, aparut si pe alte forumuri de specialitate, din Romania, fiind tradus din sursa "http://www.drhelm.com/aquarium/chemistry.html" si sa trageti concluziile care se impun.
   

   Fiind acvaristi ni se spune de multe ori sa masuram valorile pH, kH si gH ale acvariului nostru si sursei de apa pe care o folosim. Compatibilitatea pestilor cu acesti parametri se face in functie de pH-ul si gH-ul habitatului lor natural. Multi acvaristi, desi masoara acesti parametri, nu ii inteleg complet, nu stiu cum acestia interactioneaza, sau nu cunosc efectul pe care il produc asupra pestilor.
   
   pH-ul   
   Defineste cat de acida sau alcalina este apa. "pH" vine de la cuvantul frantuzesc hydrogène si inseamna “puterea hidrogenului”. Inseamna cantitatea de ioni de hidrogen (H+) si hidroxid (OH-) care sunt dizolvati intr-o solutie. Cu cat ionii de hydrogen sunt mai multi, cu atat apa este mai acida, iar ph-ul este mai mic. O solutie cu concentratie egala de hidroxid si hidrogen este catalogata neutra, iar valoarea pH-ului este 7. O concentratie mai mare de ioni de hidroxid indica o valoare mai mare de 7 a pH-ului si o apa alcalina. O concentratie mai mare de ioni de hidrogen indica un pH mai mic de 7 si o apa acida.
   Scala pH-ului este logaritmica, cu alte cuvinte, fiecare pas in jos sau in sus este de 10 ori mai mic sau mai mare decat precedentul. Un pH de 6 este de 10 ori mai acid decat un pH de 7. Un pH de 5 este de 100 de ori mai acid decat unul de 7 si asa mai departe.
   Majoritatea pestilor de apa dulce traiesc in marja unui pH de 5.5 si 7.5 (Cichlidele Africane pot suporta si un pH de 8.4). Deoarece scala este logaritmica aceasta reprezinta o variatie de peste 1000 de ori. Chiar si o schimbare a pH-ului aparent mica poate afecta pestii, cauzand stresul sau moartea.
   Consecintele pentru pesti sunt multe si variate. Afecteaza capacitatea de respiratie, aciditatea sau alcalinitatea ridicata pot provoca daune fizice directe pielii, branhiilor si ochilor. Expunerea indelungata la nivele sub-letale de pH pot cauza stres, productie de mucus excesiva si incurajarea hiperplaziei epiteliale (ingrosarea epiteliului pielii si al branhiilor) uneori cu consecinte fatale.
   Exista si consecinte indirecte care pot afecta pestii. Schimbari ale pH-ului vor cauza toxicitatea multor compusi dizolvati. De exemplu amoniacul devine mai toxic pe masura ce creste pH-ul. Fluctuatii ale pH-ului, desi sunt mentinute in marja preferata, pot fi stresante si periculoase pentru sanatatea pestilor. Bacteriile nitrifiante, esentiale in conversia amoniacului in nitrati au de asemenea o marja a pH-ului care se cuprinde intre 7.5 si 8.6. Variatii ale pH-ului afecteaza si unele tratamente medicamentoase. Chloramina-T este mai toxica la un nivel scazut al pH-ului, in vreme ce permanganatul de potasiu este mai periculos la nivele mai inalte ale pH-ului.
   Monitorizarea pH-ului intr-un acvariu stabil ne indica momentul in care trebuie schimbata apa sau cand substratul trebuie sifonat. Mizeria excesiva produce acid carbonic, care acidifiaza apa si scade valoarea pH-ului.
   Desi selectarea pestilor in concordanta cu valoarea pH-ului sursei de apa pentru umplerea acvariului este cea mai buna metoda pentru a evita schimbarea voita a pH-ului, multi acvaristi vor sa tina pesti ce necesita alterarea pH-ului. Multi pesti pot accepta o marja limita de variatie a pH-ului, totusi reproducerea este mai dificila daca nu imposibila. Exista metode pentru alterarea pH-ului din acvariu:
   Metode de reducere a pH-ului
      Filtrarea apei folosind turba
      Adaugarea lemnului in acvariu
      Injectarea cu dioxid de carbon
      Folosirea produselor din comert pentru scaderea pH-ului
      Schimbari de apa cu una mai moale sau una cu osmoza inversa
   Metode de ridicare a pH-ului
      Aerarea apei, prin eliminarea dioxidului de carbon
      Filtrare prin coral sau calcar
      Adaugarea de pietre ce contin calcar sau folosirea coralilor
      Folosirea produselor din comert pentru ridicarea pH-ului
   Atentie! Orice schimbari de pH se fac treptat!!!
   Apa care este amortizata slab (kH scazut sau duritate temporara) va determina fluctuatii mai inalte ale pH-ului decat apa bine amortizata. Ca o regula generala, apa dura este de obicei mai alcalina si mai bine amortizata, in timp ce apa mai moale este de obicei mai acida si slab amortizata. Duritatea permanenta are si ea un efect asupra pH-ului si de aceea, pentru a intelege perfect pH-ul, trebuie sa intelegem si duritatea apei.

   Duritatea apei
   Apa acumuleaza multe substante dizolvate inainte de a ajunge la chiuvetele noastre. Duritatea este o masura a concentratiei de ioni metalici cum e calciul, magneziul, fierul, si zincul. Majoritatea acestor concentratii provin din trecerea apei de ploaie prin diferite roci. In majoritatea surselor de apa intalnim in mare saruri de calciu si magneziu si in cantitati foarte mici alte metale.
   Sunt doua feluri de duritate care trebuie luate in considerare. Duritate permanenta si alcalinitate (numita in mod curent duritate carbonica sau temporara - kH). Ambele constituie duritatea totala (gH). Alcalinitatea sau duritatea temporara (carbonica - kH) se refera la duritatea derivata in mare parte din ionii de carbonat si bicarbonat si reflecta direct capacitatea de amortizare a apei. Poate fi precipitata sau exterminata prin fierberea apei. De aceea gasim calcar depus la garnituri si la capul de dus. Duritatea permanenta masoara ioni de nitrati, sulfati si clorura, etc. si nu poate fi eliminata prin fierbere. In timp ce exista o conexiune intre duritatea apei si amortizare, duritatea este un produs in mare parte al ionilor de calciu si magneziu, iar amortizarea este produsa de ioni de bicarbonat si carbonat. Cum este mentionat mai sus, apa dura este de obicei mai bine amortizata iar apa moale mai putin. Este posibil totusi, in functie de compozitia apei, sa avem apa dura care este amortizata slab sau invers. Pentru a identifica felul apei folosite, avem nevoie de un echipament de testare pentru gH si kH.

   kH-ul
   Duritatea carbonica este duritatea temporara. Masoara capacitatea de amortizare si cea de absorbtie si neutralizare a acizilor fara schimbari majore de pH. Ganditi-va la capacitatea de amortizare ca fiind un burete, cu cat mai mare capacitatea de amortizare cu atat mai mare buretele. Cata amortizare are nevoie acvariul dumneavoastra? Cu cat mai inalta valoarea kH (cu cat mai mare buretele), cu atat mai rezistenta va fi apa din acvariu la schimbarile de pH. kH-ul unui acvariu ar trebui sa fie intr-atat de mare incat sa previna fluctuatii mari ale pH-ului in timp. Daca valoarea kH-ului este sub 4.5 OdH, ar trebui sa dati atentie pH-ului (testare periodica) pana cand ajungeti sa cunoasteti cat de stabil este pH-ul din acvariu.
   Amortizarea are doua taisuri insa. Latura pozitiva este ca, ciclul nitrogenului din acvariu produce nitrati. Daca nu avem o amortizare buna (kH), pH-ul va scadea in timp. Capacitate de amortizare stabila va mentine stabil si pH-ul. Cea negativa este ca apa dura are aproape intotdeauna o capacitate de amortizare mare si daca pH-ul din acvariu este prea inalt va putea fi scazut mult mai greu. Amortizarea este numita si ‘alcalinitate’ dar nu trebuie confundata cu termenul ‘alcalin’. Acvariile cu un kH scazut necesita o atentie sporita la schimburile de apa pentru a controla nivelul nitratilor astfel incat pH-ul sa nu scada. Ca si in cazul pH-ului, exista metode de a creste sau descreste puterea de amortizare a apei:
   Metode de a creste kH:
      Adaugarea de bicarbonat de sodiu. O lingurita de bicarbonat la 50 litri poare ridica nivelul kH-ului cu aproximativ 4 OdH fara efecte majore asupra pH-ului.
      Adaugarea unei pietre de aer pentru a intensifica miscarile apei la suprafata eliminand dioxidul de carbon.
      Folosirea produselor din comert destinate acestu lucru.
   Metode de a micsora kH
      Injectarea de dioxid de carbon.
      Folosirea apei cu osmoza inversa in combinatie cu apa de la robinet.
      Folosirea produselor din comert.
   Nu este o idee buna folosirea apei distilate in acvariu. Prin definitie, apa distilata nu are kH. Asta inseamna ca daca adaugati chiar si foarte putin acid, pH-ul se va schimba si va stresa pestii. Din cauza acestei instabilitati, apa distilata (sau orice apa pura) nu se foloseste direct niciodata. Apa de robinet sau alte saruri trebuiesc adaugate inainte pentru a creste gH-ul si kH-ul.

   gH-ul
   Duritatea generala (gH) se refera la concentratia de ioni de calciu si magneziu dizolvati. Si alti ioni pot contribui la duritatea generala dar sunt nesemnificativi si dificil de masurat. Atunci cand se spune ca pestii prefera o apa moale sau dura, se face referire la gH nu la kH. gH nu afecteaza in mod direct pH-ul desi apa dura este de obicei alcalina datorita unor reactii intre gH si kH. Un gH necorespunzator va afecta transferul de nutrienti prin membranele celulei si poate afecta fertilitatea icrelor, functionarea adecvata a organelor interne cum ar fi rinichii si de asemenea si cresterea. De obicei majoritatea pestilor si plantelor se pot adapta la un anumit gH dar reproducerea va fi mai greu de realizat.
   Majoritatea testelor masoara gH-ul in grade de duritate germane sau OdH, care reprezinta egalitatea cu 17.9 mg/L. De vreme ce mg/L este egal cu ppm (parti per milion) inmultiti gradele OdH de 17.9 daca preferati sa lucrati cu ppm. Urmatorul tabel va da o idee despre cat de dura este apa voastra dupa citirea testelor:
   0-4 dH sau 0-70ppm Foarte moale
   4-8 dH sau 70-140ppm Moale
   8- 18dH sau 140-210ppm Duritate medie
   12-18dH sau 210-320ppm Duritate semnificativa
   18-30dH sau 330-520ppm Dura
   peste 30dH sau 520ppm Foarte dura
   Metode de crestere a gH
      Adaugarea de calcar in acvariu (va creste si kH care va creste si pH)
      Adaugarea de carbonat de calciu va creste valorile gH si kH
   Metode de a reduce gH
      Adaugarea muschiului de turba in filtru.
      Folosirea produselor din comert pentru a ‘inmuia’ apa (aceasta extermina ionii de calciu si magneziu si ii inlocuieste cu ioni de sodiu. Multi cred ca nu este acceptabila aceasta metoda deoarece majoritatea pestilor care prefera apa moale nu prefera sodiu.
      Amestecarea apei cu una cu osmoza inversa.
      Dupa cum vedeti este mai dificil sa schimbam gH fara sa schimbam si kH decat invers.

   Concluzii:
      Desi distincte, pH, kH si gH interactoneaza si afecteaza una pe cealalta. Daca schimbati un parametru este cazul sa monitorizati si ceilalti parametrii pentru a observa schimbarile.
      Este cel mai usor si cel mai recomandat sa alegeti pesti care sa fie compatibili cu parametrii sursei de apa pe care o folositi.
      Faceti schimbarile in mod treptat.
      Cand faceti schimbarile este de preferat sa le faceti intr-un recipient inafara acvariului si apoi sa amestecati cu apa din acvariu.
      Daca aveti un kH scazut, faceti schimburi de apa mai dese in concordanta si monitorizati pH-ul mai fregvent.
      Decorurile precum lemnul, elemente ce contin calcar, filtratul cu turba, etc. vor afecta kH-ul si pH-ul din acvariul dumneavoastra.

      Mult succes!

      Traducere de pe http://www.drhelm.com/aquarium/chemistry.html

512

(26 raspunsuri, adaugat in Incepatori (apa dulce))

Hai s-o lasam balta! lol Am inceput sa ma intreb, daca stiu atit de bine limba romana, pe cit credeam. Se pare ca nu, de vreme ce eu te intreb ceva si tu raspunzi altceva! Oricum, eu ziceam ca este deosebit de util, cind facem o greseala, s-o recunoastem cu sportivitate, mai ales in public, unde cei care ne aud/citesc, pot ramine cu "invataturi" gresite. Ma refer strict la afirmatia: "Vorbim de pH aici? Sau de duritate? Ca-s doua chestii total diferite si n-au legatura una cu alta"
   Fara ironie, acum ai inteles? lol

513

(112 raspunsuri, adaugat in Sa facem cunostinta!)

danielt A scris:
Baracuda A scris:
danielt A scris:

Vorbim de pH aici? Sau de duritate? Ca-s doua chestii total diferite si n-au legatura una cu alta smile

Eu am gH 10 la ultima masuratoare si pH-ul se chinuie sa ajunga la 6,3.

   Dane, asta este de pus in rama! lol

Adica esti de acord sau ma ironizezi? Ca nu-mi dau seama, desi as prefera sa nu ma ironizezi  lol  :pp

Dane, poti fii linistit, te consider un bun acvarist dar care, uneori, se lasa dus de val si mai scapa cite-o perla de genul celei de mai sus. In consecinta, numai pentru asemenea scapari, nu te ironizez, stiu ca tii la gluma si sper sa nu-ti pierzi umorul.

514

(26 raspunsuri, adaugat in Incepatori (apa dulce))

Mi-am permis sa sterg toate consideratiile repetate, despre acel ghiveci, eu zic ca omul a inteles iar voi incepuserati sa va bilbiiti pe tema asta!  lol In schimb, pe prietenul Daniel, il amendez cu  o intrebare: ce a vrut sa spuna cu fraza "Pietrele alea SIGUR dar foarte SIGUR iti vor mari pH-ul.", imi este neclar, pentru ca intr-un alt topic a spus: "Vorbim de pH aici? Sau de duritate? Ca-s doua chestii total diferite si n-au legatura una cu alta"

515

(41 raspunsuri, adaugat in Feed-back tranzactii)

Uite, m-am mutat special din Bucuresti, pentru o jumatate de ora lol  ca sa spun si eu ceva de bine despre Gabi. Un baiat de nota... maxima! Rar mi-a fost dat sa intilnesc un om atit de pozitiv si agreabil! ^:)^
   Sper sa nu se schimbe, pina cind ma intorc in Bucuresti! lol

516

(26 raspunsuri, adaugat in Incepatori (apa dulce))

Felicitari pentru reactie, Cristian! Asta dovedeste ca esti stapin pe tine si nu te lasi impresionat de "amabilitatile" colegilor. Ai dreptate, concentreaza-ti atentia pe utilitatea sfaturilor si invata cit poti, restul conteaza mai putin.
   In concluzie, incearca sa realizezi un peisaj cit mai natural, facind exceptie de probabilitatea ca, in apa pot sa ajunga accidental si obiecte fara legatura cu peisajul (ghivece, castele, corabii, anvelope auto, fiare vechi, etc). Succes!

517

(112 raspunsuri, adaugat in Sa facem cunostinta!)

danielt A scris:

Vorbim de pH aici? Sau de duritate? Ca-s doua chestii total diferite si n-au legatura una cu alta smile

Eu am gH 10 la ultima masuratoare si pH-ul se chinuie sa ajunga la 6,3.

   Dane, asta este de pus in rama! lol

518

(112 raspunsuri, adaugat in Sa facem cunostinta!)

visiniu A scris:

Sunt de acord cu ceea ce sustine dl Radu (Baracuda)... valoarea PH-ului are cea mai mare importanta in dezvoltarea plantelor, in sensul asimilarii nutrientilor si cresterii lor. Eu simt asta pe pielea mea... neavand Co2, nu pot avea un PH macar un pic acid, ceea ce vine la teava cred ca este peste 7, chiar 7,5. In consecinta, ritmul de crestere a plantelor este unul mai scazut...
Sunt de acord insa si cu ceea ce a spus Daniel... "Sunt multi alti factori din compozitia chimica a apei care in dezechilibru, exces sau absenta pot afecta dezvoltarea plantelor si in pH acid."
Pana la urma, la asta se rezuma totul. Echilibru  ^:)^

   Nu i-am atras atentia lui Daniel ca "sare" din subiect, iti atrag tie, discutia era despre pH! Oricum, te rog sa nominalizezi "factorii", daca tot ati deschis acest subiect, poate reusesc sa fac si eu legatura, intre ce am spus eu si ce spuneti voi! lol

519

(112 raspunsuri, adaugat in Sa facem cunostinta!)

danielt A scris:

Cu criticile de rigoare, as indrazni sa spun ca pH-ul nu are treaba cu dezvoltarea plantelor atat de mult pe cat se crede. Sunt multi alti factori din compozitia chimica a apei care in dezechilibru, exces sau absenta pot afecta dezvoltarea plantelor si in pH acid.

   Daca pH-ul nu are atita importanta in dezvoltarea plantelor, dece s-au intocmit tabele pentru fiecare element micro si macro, in care sunt trecute valorile ideale ale pH-ului, la care acesti nutrienti sunt absorbiti in cantitate maxima de catre plante?
   Cred ca pui carul inaintea boilor, sunt valori ale pH-ului, la care anumiti nutrienti incep sa fie asimilati in cantitati extrem de mici, culminind cu valori la care absorbtia devine 0. Deci, o fi sau nu important pH-ul, determina el sau nu, dezvoltarea plantelor?

520

(112 raspunsuri, adaugat in Sa facem cunostinta!)

MariusMinu A scris:

Cu parere de rau trebuie sa va spun ca eu incerc sa obtin ceva la ph-ul asta :stupid sa vad daca si reusesc.

De ce, cu parere de rau? Orice incercare aflata in afara tiparelor este meritorie, mai ales daca se obtin si rezultate notabile... din asa ceva rezulta progresul.
   Un alt exemplu de non-conformism este colegul nostru de forum "visiniu" (george), care a reusit sa ajunga cu plantele sale, la performante notabile, fara aditie de CO2. Asa ca, dece nu ai reusi si tu, la un pH situat in afara marjei 6,00 - 7,00, unanim recunoscuta de acvaristi, ca fiind ideala.