Acasa » Articole » ILUMINAREA ACVARIULUI - Tuburile fluorescente

ILUMINAREA ACVARIULUI - Tuburile fluorescente

Citit de: 21250 ori | Categorie: Apa dulce - Tehnic
iluminarea-acvariului-tuburile-fluorescente

Pornind de la articolul, a carui traducere este prezenta si pe alte site-uri de acvaristica din Romania si strainatate, am considerat utila prezenta unor astfel de informatii si pe site-ul "Acvarii de Vis".

Spre deosebire de articolul sursa, prezenta lucrare se doreste mai bogata in informatiile referitoare la caracteristicile tuburilor fluorescente si implicit la importanta iluminarii corecte a unui acvariu. Aceste informatii suplimentare sint utile, macar datorita noutatilor furnizate, cit si a usurarii deciziei asupra alegerii marcii si modelului unui tub fluorescent.

Ca sa putem intelege cit mai bine importanta iluminarii corecte a unui acvariu, trebuie sa intelegem mai intii notiunile de baza despre lumina.

Lumina este constituita din particule electromagnetice denumite fotoni, care se deplaseaza sub forma de unde, avind o viteza de 300.000 Km/s. Lungimile acestor unde sint diferite, se masoara in nanometri (nm), iar totalitatea lor formeaza spectrul luminii. Ochiul omenesc percepe o mica parte a spectrului electromagnetic si anume undele cuprinse intre 700 - 400nm. Culorile spectrului vizibil sint: Rosu, Oranj (portocaliu), Galben, Verde, Albastru, Indigo, Violet si pot fi memorate mai usor in formula R-O-G-V-A-I-V.

simg

Acest spectru poate fi observat in cazul aparitiei pe cer a curcubeului (dispersia luminii solare in picaturile de ploaie) sau atunci cind privim dintr-un anumit unghi si in anumite conditii, un bec cu incandescenta.

Radiatiile ultraviolete (partial utile in iluminarea unui acvariu), se impart in trei categorii:

  • radiatiile UV-A: lungimi de unda intre 320 - 400nm, utile procesului de fotosinteza al plantelor dar din pacate foarte utile si algelor;
  • radiatiile UV-B: lungimi de unda intre 280 - 320nm, inutile in acvaristica si avind efecte negative in cantitati mari, asupra dezvoltarii plantelor si alevinilor (puietului);
  • radiatiile UV-C: lungimi de unda intre100 - 280nm, extrem de daunatoare tuturor organismelor vii dar folosite in cazul lampilor cu efect germicid (cunoscutele si frecvent-folositele lampi/filtre UV), avind efect de distrugere al ADN-ului celulelor.

Amestecul mai multor culori (lungimi de unda) poate fi perceput ca fiind culori identice.
Exemplu: culoarea galbena este perceputa la o lungime de unda de 590nm dar si in cazul unui amestec de verde si rosu. Culoarea alba este de obicei un amestec al lungimilor de unda de la albastru la rosu dar poate fi perceuta ca “alb” si datorita unei linii spectrale de albastru, verde si rosu. Specialistii au impartit lungimile de unda in urmatoarele grupe, incepind de la cele de joasa frecventa (unde lungi), pina cele de inalta frecventa (unde scurte):

  • unde radio
  • microunde si unde radar
  • infrarosii
  • unde vizibile ochiului omenesc
  • ultraviolete
  • raze X
  • raze Gamma

Termenii cu ajutorul carora este caracterizata lumina emisa de o sursa (inclusiv tub fluorescent) sint:

- IRC (engleza CRI) = Indicele de Redare al Culorilor care masoara gradul de reproducere fidela a culorilor mediului iluminat, de catre o sursa de lumina (lampa). Se determina prin comparatia luminii lampii analizate, cu lumina emisa de o sursa de referinta, care are aceeasi temperatura de culoare (K). IRC-ul are valori cuprinse intre 0 - 100, unde "100" este atins de lumina solara.

Clasificarea tuburilor fluorescente din punct de vedere al IRC-ului
≥90 = 1A
intre 80 - 89 = 1B
intre 70 - 79 = 2A
intre 60 - 69 = 2B
intre 40 - 59 = 3
<40  = 4
simg

International Commission on Illumination (CIE), a elaborat 8 mostre de culoare, folosite in metoda testului de culoare, pentru masurarea si specificarea IRC-ului.

- Kelvin (K) = unitatea de baza pentru masurarea temperaturii de culoare (0 Kelvin = -273,15 centigrade). Precizare: pentru masurarea temperaturii de culoare a surselor de lumina unitatea de masura este Kelvin, nu grade Kelvin, asa cum s-ar crede. Deci un tub florescent poate avea 90K (90 Kelvini), nu 90 grade Kelvin. Cotatia Kelvin reprezinta culoarea cu cel mai ridicat nivel din spectrul emis de catre sursa.

simg

- CCT (engleza CCT - Correlated Color Temperature) = aparenta reala a unei culori a spectrului luminos. Se masoara in Kelvini. Un CCT mic (2000K) reprezinta lumina cu spectru cald, in care predomina galbenul si rosul. Un CCT mare (12000K) reprezinta lumina cu spectru rece, in care predomina albastrul.

- PAR (engleza PAR - Photosynthetic Available Radiation) = intervalul spectral al lungimilor de unda care e folosit in procesul de fotosinteza. Este exprimat in numar de fotoni pe secunda, nu ca masura directa a energiei, pentru ca procesul fotosintetic are loc atunci cind un foton util este absorbit de catre planta, indiferent de lungimea de unda a fotonului. Altfel spus, daca un numar de fotoni albastri este absorbit de planta, nivelul procesului de fotosinteza este egal cu nivelul produs de aceeasi cantitate de fotoni rosii absorbiti.

- Lumen (lm) = unitatea standard pentru masurarea fluxului luminos. Fluxul (intensitatea) luminii scade o data cu cresterea temperaturii de culoare. In consecinta un tub cu 10000K va avea un flux luminos mai slab decit unul cu 5000K.

- LUX (lx) = unitatea de masurare a cantitatii de lumina, cazuta pe unitatea de suprafata iluminata. 1lx = 1lm/m2.

- Nanometru (nm) = unitatea de masura pentru lungimea undelor luminii. 1nm = a miliarda parte dintr-un metru.

- Watt (W) = cantitatea de energie transferata sau cantitatea de lucru mecanic efectuat in unitatea de timp. 1W = 1Joule/secunda.

In acvaristica importanta culorilor spectrului luminos este deosebit de mare, atit pentru vietuitoarele din acvariu si privitori, cit mai ales pentru plantele care imbogatesc diferitele biotopuri realizate de acvaristi.

Una din greselile frecvente este cea a neintelegerii procesului de fotosinteza si al importantei spectrului luminos emis de lampa, care determina dezvoltarea plantelor. Majoritatea acvaristilor aleg tuburile fluorescente tinind cont numai de temperatura de culoare. Acest reper spune destul de putin despre tipul luminii din interiorul spectrului vizibil, care este emis de lampa, despre intensitatea fluxului luminos emis si despre celelalte proprietati ale luminii emise de tub.

Pentru dezvoltarea normala a plantelor nu este suficienta lumina care ne faciliteaza observarea acestora si a celorlalte vietuitoare din acvariu, este necesar un spectru luminos alcatuit din radiatii utile, pe care plantele le absorb si care contribuie la cresterea si dezvoltarea lor, prin procesul de fotosinteza.

simg

Clorofila, pigmentul de culoare verde, esential in procesul de fotosinteza, care transforma radiatia luminoasa in energie, este de mai multe feluri:    

  • Clorofila "a": prezenta in absolut toate plantele (absoarbe radiatiile luminoase, cu lungimi de unda intre 430 - 662nm, aferente spectrului albastru-violet si rosu)
  • Clorofila "b": prezenta in majoritatea plantelor (absoarbe radiatiile luminoase, cu lungimi de unda intre 453 - 642nm, aferente spectrului albastru si oranj)
  • Clorofila "c1": prezenta in diferite specii de alge
  • Clorofila "c2": prezenta in diferite specii de alge
  • Clorofila "d": prezenta in cianobacterii.


Carotenoizii, o alta componenta de baza in dezvoltarea si aspectul plantelor, sint pigmenti de culoare rosie, galbena sau portocalie, socotiti printre cei mai importanti antioxidanti si care au rolul de a balansa efectul distructiv al radicalilor liberi. Printre cei mai importanti carotenoizi sunt licopenele, alfa-carotenul, beta-carotenul si luteina. Acestia se sintetizeaza cu ajutorul undelor luminoase intre 449 - 475nm, specifice spectrelor verde si albastru.

Din pacate este dificil de determinat lungimile de unda specifice luminii produse de un tub fluorescent, cu exceptia cazului in care producatorul mentioneaza acest aspect, lucru care se intimpla aprope in exclusivitate, in cazul tuburilor pentru iluminarea acvariilor marine (peste 10000K). Nu ne ramine decit, citind cele de mai sus, sa retinem ca lumina emisa trebuie sa cuprinda cele doua componente de baza, rosu si albastru, pentru satisfacerea necesitatilor de dezvoltarea armonioasa a plantelor.

- Lumina rosie: este foarte importanta in reproducerea plantelor. Pigmentii Fitocromi absorb radiatiile rosii si partile indepartate ale radiatiilor rosii din spectrul luminii si regularizeaza germinarea semintelor, dezvoltarea radacinilor, formarea tuberculilor si a bulbilor, asa-numita perioada de "repaus vegetativ", inflorirea si producerea fructelor. De aceea, lumina rosie este esentiala pentru stimularea infloririi si formarii fructelor. La plantele de acvariu lumina rosie stimuleaza dezvoltarea pe inaltime a plantei, determina consistenta si vigoarea tulpinii si contribuie la dezvoltarea sitemului radicular (radacina). Lungimile de unda ale culorii rosii, absorbite cu precadere de plante sint intre 650 - 680nm (rosu si oranj). Un minim de absorbie se manifesta fata de lungimile de unda 500 - 580nm (unde lungi ale spectrului de rosu), care din pacate favorizeaza si dezvoltarea algelor.

- Lumina albastra: stimuleaza producerea de clorofila mai mult decit orice alta culoare; determina consistenta si densitatea frunzelor, consistenta tulpinii, ajuta la formarea unui sistem vegetativ compact (frunze si ramuri dese). Plantele rosii folosesc cu precadere aceasta lumina. Lungimile de unda ale culorii albastre, absorbite cu precadere de plante sint intre 400 - 480nm (albastru si violet) Atentie! In exces, lumina cu spectru predominant albastru (>10000K), favorizeaza dezvoltarea algelor.

- Lumina verde: nu este folosita sau absorbita (ci reflectata) de catre plante, decit in cantitati neglijabile, necesare carotenoizilor, motiv pentru care plantele arata "verzi" in lumina.

simg

Algele verzi si plantele folosesc pigmenti identici pentru fotosinteza (clorofila "a" si "b" + carotenoizi), de aceea lumina care le ajuta pe unele, este aceeasi care le ajuta si pe celelalte.

Celelalte alge (cianobacteriile), care contin Fycocyanina, absorb cu precadere lumina cu lungimea de unda ~600nm (rosu/oranj), lumina prezenta din pacate, in majoritatea tuburilor fluorescente. Ca masura utila pentru iluminarea unui acvariu plantat, unde firesc nu se doreste prezenta peste masura a algelor, este respectarea urmatoarei proportii intre lumina din spectrul rosu si cea din spectrul albastru: 2/3 lumina rosie si 1/3 lumina albastra. Acest deziderat se poate realiza, in cazul iluminarii cu un singur tub, care sa emita cu precadere lumina din spectrul de rosu sau in cazul folosirii mai multor tuburi, cele care emit in spectru de rosu, sa fie predominante.

Atentie! In cazul folosirii mai multor tuburi cu spectre diferite (mai ales la acvariile plantate), este de dorit ca reflectoarele acestora sa fie construite in asa fel, incit spectrele sa nu fie dirijate separat, pe zone oarecum delimitate de o eventuala reflexie incorecta. De aceea, in cazul acesta este indicata folosirea unui reflector comun.

Plantele, fiind mai evoluate decit algele, sint capabile sa-si regleze sau sa-si reia mult mai rapid procesul de fotosinteza si sa raspunda mai rapid la schimbarile de orice natura, survenite in mediul ambiant. Astfel, plantele isi reiau mult mai rapid "functionarea normala", dupa pauza nocturna de iluminat, imediat ce lumina atinge intensitatea necesara, in timp ce algele au nevoie de perioade mult mai lungi si neintrerupte ale iluminarii, pentru a "functiona normal". Aceasta realitate sta la baza procedeului de "siesta", folosit in iluminarea unui acvariu, aplicat in mijlocul perioadei de maxima intensitate a iluminarii (in mijlocul zilei). Durata acestei pauze poate fi intre 1-3 ore, depinzind de tipul iluminarii, marimea bazinului, intensitatea iluminarii, etc.

Tot in sensul celor de mai sus, ar trebui sa incercam sa ne lamurim utilitatea aprinderii in mod progresiv a luminii, cu ajutorul diferitelor procedee: aprinderea pe rind a tuburilor (acolo unde exista mai multe) sau cu ajutorul dimmerelor, in cazul tuburilor fluorescente dimabile. Luind in calcul utilitatea si normalitatea (imitarea ciclului natural al luminii solare) si pentru a nu stresa vietatile din acvariu, procedeul de aprindere progresiva, pare in regula. Luind in calcul favorizarea adaptarii lente a algelor la schimbarile de intensitate ale luminii, nu mai pare in regula. Din punctul meu de vedere este de dorit un compromis, in asa fel incit sa obtinem, daca este posibil, rezultate pozitive: scurtarea intervalelor de trecere de la minim, la maxim, in procesul de crestere al intensitatii luminii.

Atentie! Cauzele aparitiei si inmultirii algelor nu se pot pune in totalitate pe seama erorilor de iluminare ale unui acvariu. La fel de importanti sint si parametrii apei (nivelul nitratilor si fosfatilor), cit si gradul de incarcare biologica a apei.

Majoritatea specialistilor in acvaristica recomanda lumina cu 5000 - 6500K sau apropiata (sunlight - daylight - cool daylight), ca fiind cea mai buna pentru dezvoltarea plantelor, aceasta apropiindu-se cel mai mult de spectrul luminii solare, emisa de astru in majoritatea timpului unei zile. Lumina produsa de tuburile fluorescente cu o astfel de temperatura de culoare se numeste "full spectrum". Astfel, in cazul in care un acvariu este iluminat cu un singur tub fluorescent, este indicat ca acesta sa aiba in jur de 5000 - 6500K iar in cazul in care exista mai multe tuburi, spectrele acestora sa ofere temperaturi cit mai apropiate de 5000 - 6500K. In cazul in care exista posibilitatea iluminarii cu mai multe tuburi, este util sa stim ca:

lumina la rasaritul si apusul soarelui = 2000K - 3000K
lumina soarelui dimineata si dupa-amiaza = 5000K - 5500K
lumina soarelui la prinz   = 6000K - 6500K
lumina pe timp noros poate ajunge la  = 10500K

 

 

 

Avind in vedere informatiile de mai sus, daca este posibil, este utila folosirea unui numar de tuburi care sa ne permita ca, aprinzindu-le pe rind (cite unul sau pe grupuri), cu ajutorul unor prize programabile, sa realizam spectrele specifice fiecarei perioade a zilei.     Catalogarea luminii in raport de numarul de Kelvini arata astfel:

2000K - 3500K lumina calda
3500K - 4500K lumina neutra
4500K - 6000K lumina diurna
> 6000K  lumina rece

 

 

 

Deosebit de interesanta si importanta totodata, este concluzia in urma careia, calculul nivelului de iluminare al unui acvariu bazat pe arhicunoscutul "Watt/litru", este aproximativ eronat, avind in vedere ca, numarul de Wati al unui tub fluorescent nu reflecta eficienta acestuia decit partial. O mai mare acuratete este data de calculul "Lumen/litru", pentru ca, asa cum rezulta si din  informatiile furnizate, doua sau mai multe tuburi, cu aceeasi putere (W), pot avea eficiente diferite, datorita numarului diferit de lumeni al fluxului luminos emis. Conform acestei informatii, va propun sa tineti cont de urmatoarele categorisiri:

1.  <0,5W/litru = acvariu slab iluminat;
  0,5-0,7W/litru = acvariu mediu iluminat
  0,7 - 1,0W/litru = acvariu bine luminat
  >1,0W/litru = acvariu puternic iluminat (se aplica acvariilor plantate si numai in cazul acvaristilor avansati ale caror cunostinte le permit sa depaseasca neajunsurile folosirii unui astfel de nivel al iluminarii).


2. <20 lm/litru = acvariu slab iluminat
  20 - 30 lm/litru = acvariu mediu iluminat
  30 - 40 lm/litru = acvariu bine iluminat
  >40 lm/litru = acvariu puternic iluminat (se aplica acvariilor plantate si numai in cazul acvaristilor avansati ale caror cunostinte le permit sa depaseasca neajunsurile folosirii unui astfel de nivel al iluminarii).


Exemple de calcul:
a) Cazul in care se ia in considerare calculul "Watt/litru": - Iluminarea unui acvariu de 100 litri cu ajutorul unui tub de 54W si 3300 lm => 0,54W/litru, ceea ce situeaza acvariul in categoria celor mediu iluminate.
b) Cazul in care se ia in considerare calculul "Lumen/litru": - Iluminarea unui acvariu de 100 litri cu ajutorul unui tub de 54W si 3300 lm => 33 lm/litru, ceea ce situeza acvariul in categoria celor bine iluminate.

Evident ca fiecare din noi, va proceda cum crede de cuviinta in cazul acestor sisteme de calcul, insa, la fel de evident este faptul ca, dezvoltarea plantelor si inmultirea algelor, vor fi influentate printre aletele si de cantitatea de lumina.

Lampile fluorescente sint lampi acoperite cu Fosfor, pe interiorul invelusului din sticla si umplute cu vapori de Mercur (diferite tipuri) si Argon. Curentul descarcat in vaporii de Mercur si Argon fac ca Fosforul sa straluceasca (fluorescenta), pe durata absorbtiei de radiatii. Tipul de Fosfor folosit determina culoarea emisa de tuburile fluorescente. Astfel, Halofosfatul determina un spectru predominant albastru. Fosforul creste lungimea de unda a radiatiilor UV (invizibile), suficient incit sa le converteasca in radiatii vizibile, incepind cu lungimea de unda 400nm. In cazul tuburilor fluorescente obisnuite, razele UV sint blocate in mare parte de invelisul din sticla, pentru protectia ochiului impotriva efectului nociv al acestora.

Componenta albastra a acestor raze trece totusi nestingherita de invelisul de sticla. Majoritatea tuburilor fluorescente folosesc in prezent un amestec Tri-Fosfor, bazat pe ioni de Europiu si Terbiu distribuiti mai uniform pe spectrul vizibil al luminii. Astfel, cu ajutorul unui amestec de Fosfor destinat unui tub de 5000K - 6500K, spectrul se apropie mult de lumina diurna. Lumina albastra este importanta in acest amestec, astfel incit, banda de 470 - 400nm, nu numai ca nu este filtrata, ci chiar este sporita. Unele opinii spun ca aceasta banda este totusi daunatoare ochiului omenesc, recomandind evitarea expunerii prelungite la o astfel de lumina.

In prezent deosebim trei mari categorii de tuburi, diferentiate prin tipul invelisului interior de Fosfor:
- Tuburile fluorescente Halofosfat:

Cod numeric  Culoare aparenta  IRC  Temperatura de culoare
27   Warm white   50-79   2700K
33   Cool white   50-79   4100K
83   Medium warm white   80   3000K
84   Cool white (high CRI)   80   4100K
29   Medium warm white   50-70   2900K
32   Medium cool white   50-70   3200K
34   Cool white (pinkish)   50-70   4000K

- Tuburile fluorescente Tri-Fosfor:

Cod numeric  Culoare aparenta  IRC  Temperatura de culoare
827   Warm white   ~85   2700K
835   White   ~85   3500K
841   Cool white   ~85   4100K
850   Sunlight   ~85   5000K
865   Cool daylight   ~85   6500K
880   Skywhite   ~85   8000K

- Tuburile fluorescente Multi-Fosfor:

Cod numeric  Culoare aparenta  IRC  Temperatura de culoare
927   Warm white   ~95   2700K
941   Cool white   ~95   4100K
950   Sunlight   ~98   5000K
965   Cool daylight   ~95   6500K

Ca si autorul articolului folosit ca sursa de inspiratie, ma voi referi strict la tuburile fluorescente T8 (Ø25,4 mm - rotunjit Ø26 mm) si T5 (Ø15,875 mm - rotunjit Ø16 mm), cele mai des folosite, ele reprezentind ponderea in preferintele acvaristilor. Mentionez ca, mai exista urmatoarele diametre: T2 (Ø7 mm); T4 (Ø12 mm); T9 (Ø28,575 mm); T12 (Ø38,1 mm); T17 (Ø53.595 mm).

Aparent, randamentul tuburilor T5 este net superior celor T8. Acest adevar nu este in totalitate valabil pentru ca T8-urile au fost testate cu balasturi magnetice, iar T5-urile cu balasturi electronice. Cind T8-urile functioneaza cu balasturi electronice, randamentul acestora este aproape identic cu al T5-urilor.

Randamentul maxim al tuburilor T5 se atinge la temperatura de 350C, iar al celor T8 la 250C. Ambele temperauri se refera la mediul ambiant. Intr-un spatiu cu circulatia aerului slaba sau neexistenta, tuburile T5 au o eficienta lumen/watt mai mare decit a tuburilor T8, la aceeasi putere electrica (W). Tuburile T5 reprezinta o metoda utila pentru sporirea eficientizarii consumului de energie electrica datorita consumului energetic cu aproximativ 65% mai mic decit al tuburilor T8.

Un alt avantaj al tuburilor T5 este continutul scazut de Mercur, care nu afecteaza eficienta acestora. Aceste tuburi au un invelis protector interior, care impiedica sticla si Fosforul sa absoarba Mercurul, fenomen care cauzeaza uzarea prematura a tubului. Invelisul respectiv reduce continutul de Mercur al tubului de la aprox. 15mg la aprox 3mg pentru fiecare tub. Cu ajutorul acestei tehnologii s-a reusit stoparea uzurii tuburilor la numai 5%, in prima perioada de 40% din totalul timpului de functionare al tuburilor T5.

Tuburile T5 sint cu aproximativ 40% mai mici decit T8 si folosesc un soclu G5, in timp ce T8 folosesc un soclu G13. T5 opereaza la temperaturi mai inalte decit T8, cu scopul de a regulariza presiunea vaporilor de Mercur, astfel crescind luminozitatea lampii. Durata de viata a T5-urilor este in medie de 20.000 ore, fata de 15.000 ore in cazul T8-urilor. Singurul dezavantaj al tuburilor T5 este ca degaja mai multa caldura decit T8, fenomen care conduce la cresterea temperaturii apei din acvariu.

Veti observa ca, pe linga marcile cunoscute si consacrate in lumea acvaristilor romani, vor fi analizate si marci/modele mai putin cunoscute, intre ele numarindu-se chiar producatori de tuburi fara renume in domeniul acvaristic. Motivele pentru prezentarea acestor tuburi sint:

  • posibilitatea din ce in ce mai mare, de a procura tuburi si de pe alte piete decit cea romaneasca;
  • diferentele minore (paradoxal, nu de putine ori, in favoarea tuburilor nedirectionate strict spre acvaristica), care nu justifica ignorarea si renuntarea la tuburile de pe care lipseste sigla unui producator recunoscut pentru domeniul acvaristic;
  • calitatile tuburilor neconsacrate in acvaristica le depasesc de multe ori pe cele ale tuburilor consacrate, cel putin din punct de vedere al IRC-ului, varietatii temperaturilor de culoare (CCT) si eficientei luminoase (lumeni);
  • multe dintre ele, chiar daca nu pot fi folosite singure, fara aportul unor tuburi dedicate acvaristicii, pot fi utile pentru realizarea unor efecte de culoare sau completarea spectrului luminos, necesar unui anumit set-up.

Pe scurt, vom face cunostinta cu marci si modele de tuburi fluorescente care pot fi cel putin la fel de utile si care ne pot aduce satisfactii si rezultate surprinzatoare ca si cele consacrate, pe care le folosim in mod constant.

De obicei, tuburile fluorescente pot fi identificate dupa codul inscris la unul din capete si anume F##T##, unde: "F" inseamna fluorescent; numarul care urmeaza indica ori puterea in watti, ori lungimea in inch; "T" indica forma tubului (tubular); ultimul numar indica diametrul in optimi de inch sau milimetri. De cele mai multe ori, pe tuburile fluorescente exista o grupa de 3 cifre (exemplu: 650, 741, 865. 930, etc.), care se interpreteaza astfel:

  • prima cifra reprezinta clasa valorica din punct de vedere al IRC-ului
    • 6 = clasa 2B
    • 7 = clasa 2A
    • 8 = clasa 1B
    • 9 = clasa 1A
  • ultimile doua cifre reprezinta temperatura de culoare
    • 50 = 5000K
    • 41 = 4100K
    • 65 = 6500K
    • 30 = 3000K

Criteriile pentru clasificarea tuburilor fluorescente din punct de vedere al randamentului/eficientei sint:

  • fluxul luminos emis (Lumeni)
  • puterea electrica (Wati)

In cazul unui tub cu 3350 lm si 36W, calculul pentru determinarea eficientei este: (3350 : 36):683 = 13,62% (eficienta). Coeficientul 683 reprezinta constanta maximului unui flux luminos al luminii monocromatice, cu lungimea de unda de 555nm.
Din punct de vedere al eficientei, tuburile fluorescente au fost impartite de catre producatori, in trei mari categorii:

  • HO (High Output) - randament inalt (putere mai mare, eficienta scazuta)
  • VHO (Very High Output) - randament foarte inalt
  • HE (High Efficiency) - eficienta inalta (putere mai mica, eficienta inalta)

De obicei, aceste initiale sint inscrise pe tuburi, pentru a le diferentia de cele inferioare si a atrage atentia asupra calitatii lor ridicate.
In lucrarea de fata mi-am permis sa adaug inca trei categorii, pentru o si mai buna diferentiere a eficientei tuburilor, utila mai ales in cazul in care, la prima vedere, doua sau mai multe tuburi au aceeasi eficienta (inscriptionata) HO, VHO, HE si ne este greu sa alegem unul dintre ele. Din calculele facute de mine, multe dintre tuburile prezentate mai jos, cu toate ca ar trebui sa faca parte din aceeasi categorie de eficienta (conform producatorilor), au coeficiente destul de diferite ale randamentului. Categoriile introduse de mine (fara pretentii stiintifice si de acuratete tehnica) sint:

  • LO (Low Output) - randament scazut
  • MO (Medium Output) - randament mediu
  • VHE (Very High Efficiency) - eficienta foarte inalta

Astfel, avind in vedere ca tuburile fluorescente au o eficienta cuprinsa intre 12%-15% (T8) si 12%-15,63% (T5), Clasificarea imaginata de mine este:

  • LO (Low Output) - randament scazut: <12%
  • MO (Medium Output) - randament mediu: 12% - 12,75%
  • HO (High Output) - randament inalt: 12,76% - 13,50%
  • VHO (Very High Output) - randament foarte inalt: 13,51% - 14,25%
  • HE (High Efficiency) - eficienta inalta: 14,26% - 15%
  • VHE (Very High Efficiency) - eficienta foarte inalta: >15%

Aceasta clasificare este valabila atit pentru T8, cit si pentru T5 si are ca singura ratiune departajarea tuburilor fluorescente, in raport strict de eficienta acestora, netinind cont de alte criterii, decit acela al utilitatii folosirii unui tub fluorescent, pentru un anume acvariu, unde cerintele pot fi si altele, in afara celor standard, in dorinta de a se atinge o performanta inalta.

*In cazul in care aceasta clasificare pare incorecta sau chiar aberanta unora, acestia au posibilitatea sa opteze pentru standardele in vigoare.

Spre deosebire de autorul articolului sursa, eu ma voi abtine de la comentariile referitoare la calitatea comparativa a tuburilor si aspectul benefic sau negativ al folosirii acestora in raport de marca/producator sau experiente proprii. Datele care insotesc marea majoritate a tuburilor fluorescente prezentate mai jos, la care adaugati experienta proprie si informatiile obtinute din alte surse, sper sa va ajute in luarea unei decizii, atunci cind veti dori sa achizitionati un tub fluorescent.

Tin sa mentionez ca lipsa unor date tehnice, in cazul unor tuburi, nu mi se datoreaza, in cazurile respective, insisi producatorii nu le fac publice.

Baracuda

Vezi tabel tuburi florescente

Alte articole din categoria apa dulce - tehnic
filtrarea-apei-din-acvariu Filtrarea apei din acvariu

In mod inevitabil atat pestii cat si celelalte organisme din acvariu elimina in apa produse metabolice ce pot influenta negativ calitatea apei, iar daca aceste substante sunt ...

Categorie: Apa dulce - Tehnic | Citit de: 14729 ori | Continuare articol »
incalzirea-apei-din-acvariu Incalzirea apei din acvariu

In functie de speciile de pesti si plante crescute in acvariu, acvariile pot fi de trei tipuri -acvariu natural sau de gradina; -acvariul temperat; -acvariul tropical; ...

Categorie: Apa dulce - Tehnic | Citit de: 8223 ori | Continuare articol »
loading
Categorii articole acvaristica
Utilizatori
Oferta acvarii
Contact

Telefon: 0765.262.525
Email: contact
Cere o oferta de pret »

Chestionar

Iti doresti schimbarea siteului cu o verisune mai noua?

Voteaza » Vezi toate poll-urile »
Stiati ca?

Denumirea de peste arleghin il au de la dungile pe care le au marginite cu negru.