Gurami pitic / Colisa lalia

  • Dificultate: Usoara
  • Acvariu minim: 56.8 Litri
  • Dimensiune: 5.1-6.4cm
  • Apa: Dulce
  • pH: 6.5 - 7.5
  • Temperatura: 22.2-27.8°C
  • Duritate: 4-13 °d
  • Raport sexe: 1:2 M:F
  • Raspandire: Foarte comun
  • Dieta: Fulgi, granule, hrana vie
  • Durata de viata: 2-4 ani
  • Habitat: Asia
  • Familie: Osphronemidae

Dismorfism sexual: Masculul are înotatoare dorsala mai mare si mai ascutita, este mai viu colorat. Culoarea femelei este predominant gri-brun si are înotatoarea dorsala mai mica si rotunjita.
Inmultire: Pregatim un bazin de reproducere cu o capacitate de aproximativ 40-50 litri în care introducem plante plutitoare si câteva plante submerse ancorate în colturi. Rolul plantelor plutitoare este de a sustine “cuibul” de spuma pe care masculul îl construieste la suprafata apei si în care vor ajunge icrele depuse de femela. Plantele ancorate în colturi vor fi folosite de femela, care se va refugia în timpul si dupa depunerea icrelor. Aceste refugii sunt necesare în timpul jocului nuptial, deoarece masculul devine violent cu femela, încercând s-o convinga sa depuna icrele. Coloana de apa din bazinul de reproducere va fi de 15-25 cm înaltime pentru ca masculul sa nu oboseasca ridicând icrele cazute din cuib pe fundul apei. De asemenea înaltimea mica a coloanei de apa va ajuta puii eclozati sa ajunga la cuib si la plantele plutitoare de la suprafata apei.
Temperatura apei trebuie mentinuta constant la 27-28 grade.
Masculul începe sa construiasca un cuib de spuma la suprafata apei în zona plantelor plutitoa re. In rastimpuri curteaza femela verificând astfel disponibilitatea acesteia pentru împerechere. In ca zul în care femela nu este în totalitate cooperanta, masculul devine agresiv, alergând-o prin bazin în încercarea de a o determina sa vina sub cuib pentru depunerea icrelor.
In cele din urma, cei doi ajung împreuna sub cuib si începe depunerea icrelor. Masculul “îmbratiseaza” femela luând forma unei potcoave si se încolaceste perpendicular pe axul longitudinal al femelei. In aceasta pozitie masculul “stoarce” abdomenul femelei, ajutând-o sa expulzeze icrele pe care le fecundeaza imediat si le fixeaza apoi în cuib.
Dupa depunere, femela se scoate din bazin deoarece masculul, în grija sa pentru cuib, o îndeparteaza permanent într-o maniera violenta.
Masculul continua sa îngrijeasca icrele din cuib, ridicându-le pe cele cazute pe fundul apei si oxigenând cuibul prin miscarea înotatoarelor. Dupa aparitia puilor, 24-48 ore, masculul continua sa-i îngrijeasca ridicându-i în cuib pe cei cazuti pe fundul bazinului. Când puii încep sa înoate liber, putem scoate si masculul din bazinul de reproducere. In acest moment este necesara oxigenarea apei cu ajutorul unei pietre pulverizatoare racordata la o pompa de aer.
Puii se hranesc la început cu microorganismele formate în jurul plantelor din bazin, la care adaugam infuzorii sau galbenus de ou fiert tare, în cantitati foarte mici, pentru a evita tulburarea si alterarea apei. Dupa 6-7 zile putem sa le administram hrana mai mare în granulatie, cum sunt microviermii sau nauplii de Artemia Salina. De asemenea exista în comertul specializat diferite tipuri de hrana pentru puii eclozati din icre.
Hranire: Nu ridica probleme deosebite, pestele acceptând o varietate foarte mare de hrana, preferând însa hrana de origine animala: purici de balta (Daphnia Pulex) vii, congelati sau uscati; tubi (Tubifex Rivularum) vii sau congelati; artemia (Artemia Salina) vii sau congelati; larve de chironomus (Chironomus) vii sau congelati; hrana uscata (fulgi, pelete, mixturi, etc.). Se poate administra si carne de vita sub forma de rasatura (cu un cutit foarte bine ascutit se rade carnea perpendicular pe fibra), sau tocatura din ficat si inima de vita/pasare. Aportul de proteine va avea ca rezultat dezvoltarea mult mai armonioasa a pestilor, cât si o reproducere calitativa si cantitativa mai buna.
Ingrijire: Colisa Lalia este un peste cu cerinte mici fata de conditiile oferite în acvariu, putând fi gazduit în bazine de dimensiuni medii (aprox. 80 litri), bine plantat si cu schimburi de apa regulate (1/3 din cantitatea totala), o data pe saptamâna.
Comentarii: Se recomanda popularea acvariului cu perechi mascul-femela. Caracteristic pestilor din aceasta familie este organul numit “labirint”, care este un organ respirator auxiliar. Dezvoltarea acestui organ a fost necesara, pentru ca, branhiile, aparatul respirator comun tuturor pestilor, nu sunt suficiente în apele mâloase, lipsite de oxigen, în care traiesc acesti pesti. Astfel anabantidaele, ies la suprafata apei si respira aer atmosferic, în momentul în care oxige nul dizolvat în apa este în cantitati insuficiente. Ca urmare, acesti pesti pot fi crescuti în acvarii lipsite de oxigenarea suplimentara realizata cu ajutorul pompelor de aer.

Articol oferit de bradraqua