Peppered Cory / Corydoras paleatus
- Dificultate: Moderata
- Acvariu minim: 56.8 Litri
- Dimensiune: 5.1-7.6cm
- Apa: Dulce
- pH: 6.0 - 7.5
- Temperatura: 18 -25 °C
- Duritate: 5-10 °d
- Raport sexe: 1:2 M:F
- Raspandire: Comun
- Dieta: Fulgi, granule, hrana vie
- Durata de viata: 5-10 ani
- Habitat: America de sud
- Familie: Loricariidae
Taxonomie: Familia Callichthyidae, genul Corydoras
Origine: America de Sud
Descriere: Peste fara solzi, dar prevazut cu placi osoase care se incaleca, prezinta mustati in jurul gurii si spini pe inotatoarele dorsale si pectorale, abdomenul este plat, colorit gri-verde pana la gri-maro, cu pete si puncte inchise, neregulate, aripioare galbui cu pete mici si inchise la culoare
Talie: 5cm (femela pana la 7cm)
Dimorfism sexual: Femela este mai mare si mai robusta. Masculul are corpul mai suplu si o aripioara dorsala mai inalta si mai ascutita decat a femelei.
Varietati: Corydoras albinos - complet lipsit de pigment, cu ochii rosii
Habitat: Specie robusta si nepretentioasa. Are nevoie de un acvariu cu zone intunecoase si un substrat de nisip cu granulatie foarte fina pentru a nu-si rani mustatile (isi cauta hrana pe fundul acvariului), temperatura optima: 23°C
Reproducere: UsoaraA fost introdus in acvaristica inca din anul 1876. Prima reproducere in acvariu a fost facuta in 1878 de Carbonnier. Arealul sau este sud-estul Braziliei de la La Plata pana in Argentina, unde traieste in ape care curg lent.
Dimorfismul sexual: masculul are o lungime de 5 cm si o aripioara dorsala mai inalta si mai ascutita ca femela. In alta ordine de idei corpul masculului este mai suplu decat cel al femelei, mai ales in perioada depunerii icrelor. Femela este mai robusta si mai mare putand ajunge pana la 7 cm. Coloritul este gri-verde pana la gri-maro, spre abdomen este ocru. Pe acest fond are pete si puncte inchise, neregulate, care pot fi albastru verde-violet (in functie de lumina), aripioarele galbui cu randuri de pete mici inchise la culoare.
Este un peste pasnic si nepretentios in ceea ce priveste calitatea apei, putand fi foarte bine crescut intr-un acvariu comun. Mananca orice: hrana vie sau uscata dar numai cazuta pe fundul bazinului. Prefera tubifexul, enchitreii, daphnia vie. Deoarece isi procura hrana scurmand nisipul, acesta va avea o granulatie mai fina si fara muchii ascutite. Daca nu se respecta acest lucru vor avea de suferit mustatile pestelui, care vor fi ranite si pot cadea. In urma ranilor, bacteriile care exista in acvariu vor ataca rana proaspat deschisa. Ca remediu se va folosi un sistem de filtrare mai eficient (mai ales daca hranim pestii din abundenta si bacteriile care au rolul de filtru biologic nu vor reusi sa anihileze materiile in descompunere) si se va schimba substratul cu unul de o granulatie mai fina. Daca mustatile nu sunt afectate prea puternic ele se vor reface. Suporta o gama larga de temperaturi intre 18-28° C. Frey mentioneaza chiar faptul ca este bine (pentru reproducere) ca pestii sa fie tinuti afara, pana in perioada cand incepe inghetul. Temperatura optima este de 23° C.
Pentru reproducere este necesar sa avem 2-3 masculi la o femela. Daca pestii nu vor sa depuna, atunci pentru o perioada de 2-3 saptamani li se vor inrautati conditiile, hrana mai putina, apa neschimbata o perioada mai lunga, o temperatura mai scazuta si sexele vor trebui separate. Dupa trecerea acestei perioade, pestii se vor reuni, vom schimba apa din ce in ce mai des cu apa proaspata, se va ridica temperatura la circa 18-20° C si pestii vor fi hraniti cu hrana vie din belsug. Acvariul pentru reproducere poate fi fara substrat pe fund, doar 2-3 tufe de plante plutitoare (Ceratopteris). Un filtru cu 2-3 bule de aer este suficient. Capacitatea acvariului de reproducere se recomanda sa nu depaseasta 40 l. Apa trebuie sa fie proaspata si sa aiba o temperatura de 18-20° C. Cel mai bine depun icre in grupuri de 2-3 femele si 4-6 masculi. Primul semn ca va incepe reproducerea este ca femelele cu abdomenul plin de icre incep sa se plimbe in jos si in sus pe langa geamuri. Cand femelele fac o pauza pe fundul acvariului, masculii cu mustatile si pectoralele incep sa mangaie femelele. Femela va reincepe frecarea geamurilor cu o frecventa din ce in ce mai mare. Unele locuri vor fi frecate cu mai multe insistenta, aici vor fi depuse icrele. Din acest moment, masculul cel mai puternic devine si cel mai activ si se aseaza in fata femelei. Daca femela este gata sa depuna icrele, atunci ea va atinge cu mustatile abdomenul masculului, acesta reactionand prin strangerea mustatilor femelei intre pectoralele sale. Raman putin timp in aceasta pozitie apoi femela incearca sa se elibereze. Se pare ca acesta este momentul eliberarii spermatozoizilor. In acest moment pozitia corpului masculului este un "S". Spermatozoizii eliminati in apa sunt dirijati spre buzunarul cu icre al femelei prin miscari ale aripioarelor si operculelor. Dupa ce o femela scapa din stramtoarea masculului, se da inapoi si se apropie de locul ales pentru a lipi icrele. Masculul urmareste in continuare femela, acest ritual repetandu-se pana la eliminarea tuturor icrelor, care pot fi in numar de 150-200. Dupa depunere, pestii stau nemiscati pe fundul apei si vor trebui scosi.
In functie de temperatura apei, icrele eclozeaza in 6-14 zile. La o zi dupa eclozare puii incep sa manance. In primele 2-3 zile este bine sa-i hranim cu microviermi, pentru ca se aduna pe fundul acvariului, apoi cu nauplii de Artemia. Este bine in acest caz sa punem un bec mic pe fundul acvariului (in exterior) pentru ca nauplii sa se adune la lumina, puii gasindu-i usor. Dupa 5-6 zile este bine ca pe langa hrana vie sa se alimenteze si cu hrana vegetala foarte bine maruntita. Puii cresc usor si relativ repede. Este necesar sa incepem schimbarea regulata a apei.
Acest peste prezinta si o forma albinotica. Corpul este complet lipsit de pigment, iar ochii ii sunt rosii. Se pot imperechea si intre ei, dar in cazul in care perechile sunt numai albe, puii vor fi toti albi.