Hrana si hranirea pestilor
Pestii, asemeni altor clase de organisme, sunt mai specializati sau mai generali in ceea ce tine de hrana consumata. Pentru inceput este bine sa stim in ce categorie trofica se incadreaza pestii pe care ii vom tine in acvariu, din acest punct de vedere pestii se clasifica in:
-pesti fitofagi: sunt acei pesti care se hranesc preponderant cu hrana de origine vegetala;
-pesti detritivori: sunt acei pesti care se hranesc preponderant cu detritus (resturi organice vegetale sau animale)
-pesti omnivori: se hranesc atat cu hrana de origine animala cat si cu hrana de origine vegetala;
-pesti carnivori sau rapitori: sunt acei pesti care se hranesc preponderant cu hrana de origine animala, iar in functie de talia lor acestia pot consuma de la larve de insecte si insecte pana la alti pesti sau chiar amfibieni, pasari, mamifere.
O data ce cunoastem tipul de hrana necesara pestilor trebuie sa alegem cu ce tip de hrana vor fi hraniti, tipurile de hrana sunt diverse iar in cele ce urmeaza vom prezenta principalele tipuri de hrana cu care un acvarist de poate intalni.
1. Hrana artificiala.
Este cel mai convenabil tip de hrana pentru acvarist deoarece este usor de administrat si de pastrat. Hrana uscata contine de regula faina de peste, ou, vitamine si alge insa in functie de firma producatoare si de destinatia hranei concentratiile pot varia. Faina de peste asigura un continut proteic si mineral mare, necesar dezvoltarii pestilor dar sunt adaugate si vitamine, insa este bine ca concentratia de glucide si de lipide sa fie cat mai mica.
Hrana artificiala poate avea forme diferite, cele mai utilizate sunt granulele si fulgii. Granulele sunt de diferite marimi si trebuiesc alese in concordanta cu dimensiunile pestilor din acvariu. De asemenea exista granule cu densitate mare ce se scufunda, acestea sunt destinate pestilor ce populeaza partea inferioara a coloanei de apa ( Corydoras, Hoplosternum thoracatum etc.) sau cu densitate mica ce vor pluti la suprafata apei, destinate pestilor ce populeaza straturile superioare ale coloanei de apa (exp: gurami, guppy, xipho). Fulgii sunt destinati pestilor de talie mica sau a puilor deoarece au un continut echilibrat de elemente.
Prin variatia continutului, hrana artificiala poate fi administrata pestilor adulti, a puilor sau chiar a alevinilor, pestilor fitofagi, omnivori sau carnivori, acoperind astfel o plaja larga se specii si categorii de varsta. Exista insa specii care sunt mai pretentioase la hrana si nu vor accepta hrana artificiala. Acestia trebuiesc hraniti cu hrana vie sau congelata, insa orice specie de peste trebuie sa aiba o dieta cat mai variata si se recomanda sa nu fie hraniti doar cu hrana uscata, oferinduli-se cel putin de doua-trei ori pe saptamana si hrana proaspata sau congelata.
2.Hrana uscata si liofilizata.
Acest tip de hrana contine nevertebrate acvatice, alge si chiar mici pesti uscati si pastrati in vid. Datorita acestui proces de pastrare el are un termen de valabilitate foarte mare si pastreaza aproape intacte vitaminele, proteinele si mineralele. Aceste alimente trebuiesc pastrate in locuri ferite de umiditate pentru a nu se altera. Se recomanda atentie insa deoarece tot mai multi acvaristi si nu numai sufera de diferite alergii si este posibil ca aceasta hrana sa ii provoace reactii alergice.
3.Hrana congelata
Se refera la acel tip de hrana ce este conservat prin congelare. Exista multe tipuri de hrana congelata: larve de Chironomidae (bloodworms), viermi Tubifex, Artemia, Daphnia, Copepode (Cyclopi) sau Cladocere (Daphnia). Aceste alimente sunt foarte bogate in proteine, grasimi si uleiuri si sunt foarte hranitoare. Hrana congelata poate contine inima de vita si creveti insa acestia pot fi preparati si acasa, din crevetii de la pescarie sau din caracatita, midi, etc.
Acest tip de hrana este indicat in special in perioada de reproducere deoarece ofera pestilor un aport caloric ridicat, necesar in depunerea icrelor.
4.Hrana vie
Cel mai voloros tip de hrana din punct de vedere nutritional si cel mai apropiat de hrana naturala a pestilor. Acest tip de hrana contine aproape aceleasi elemente ca si hrana congelata insa acestea sunt proaspete, vii si atrag mult mai mult pestii.
Exemple de hrana vie:
a) Induzorii: sunt vietati unicelulare, microscopice (Paramecium sp.) si reprezinta hrana preferata a alevinilor. Administrarea infuzorilor se va face in cantitati mici de 4-5 ori pe zi, cat sa fie consumati in maxim 2 minute.
Pentru puieti de pana la o saptamana, hrana principala va consta in infuzori. Infuzorii sunt usor de reprodus: intr-un vas de 8-10 litri cu apa de acvariu introducem o bucata de cartof, gulie, o frunza de salata, napi sau niste paie apoi acoperim vasul si-l lasam cateva zile la o temperatura cuprinsa intre 18-20°C. Cultura se poate hrani cu material vegetal, lapte praf, etc.
b) Grindal- Grindalul este de fapt un vierme (Enchitraeus bucholtzi). El se poate cultiva, pentru aceasta este o cutie de plastic cu capac in care se va folosi ca substrat muschiul de padure, turba sau chiar buretele. Pe acest substrat se pun cativa viermi dintr-o alta cultura si care se hranesc cu galbenus de ou fiert tare, fulgi de ovaz, cartofi fierti sau bucatele de cascaval fara sare rase. Cutia va fi acoperita cu capac sau cu o bucata de geam pentru a mentine umiditatea iar temperatura trebuie sa fie intre 18-24ºC. Dupa dezvoltarea viermilor se pot scoate si se pot administra puilor de pesti, dupa epuizarea culturii sau dupa imbatranirea acesteia, ea se va innoi repetand procesul.
c) Gamarii- Gamarul (foto) este o specie de nevertebrata acvatica denumita popular latarus (Gammarus sp) deoarece inoata pe o parte. Acesti crustacei traiesc in cursuri de apa limpede insa sunt usor de capturat. O data capturati eu vor fi tinuti intr-un acvariu cu apa dotat cu un difuzor de aer si in care sa curga in permanenta un firicel de apa. Acestia vor fi pescuiti apoi din acvariu si vor fi administrati pestilor insa ei sunt destul de mari (pana la 1cm) asa ca vor fi hraniti doar pestii suficient de mari pentru a ii manca.
d) Daphnia sp. sau popular, puricii de balta sunt foarte des utilizati ca hrana vie si pot fi intalniti in aproape orice curs de apa bogat in substante organice. Acesti crustacei de dimensiuni mici (1,5-4mm) sunt des utilizati in hrana alevinilor si puilor de pesti deoarece ofera un aport caloric ridicat. Cu ceva timp in urma se gaseau si sub forma uscata insa s-a constata ca acestea nu sunt foarte hranitoare si cu timpul au fost inlocuite de hrana arificiala.
d) Tubifex sunt mici viermisori ce se gasesc in cursurile de apa. Acestia stau partial ingropati in substratul malos iar restul corpului este ridicat in masa apei in cautare de hrana. La un semn de pericol acesta se retrage in micul sau refugiu din mal. Natura acestor viermi ii face destul de periculosi pentru hranirea pestilor deoarece ei pot transmite numerosi paraziti. Pentru a minimaliza riscul se recomanda ca viermii sa fie administrati ca hrana dupa ce continutul lor intestinal este evacuat. Acest lucru se face tinand viermii intr-un vas cu apa sub robinet si se va lasa sa curga constant un mic firicel de apa. Dupa 4-5 zile acestia pot fi administrati pestilor iar surplusul poate fi congelat pentru a fi folosit ulterior. In cazul hranirii puietului cu viermi Tubifex acestia trebuiesc tocati in functie de marimea pestilor cu o lama sau cu un cutit.
e) Ramele. Cunoscute de toata lumea , ramele sunt o excelenta sursa de hrana pentru pesti. Ele pot fi cumparate sau prinse si crescute intr-un recipient si hranite cu frunze uscate, paine inmuiata in apa sau malai. Ramele vor fi administrate pestilor mai mici taiate si bine clatite pentru a se elimina panantul din intestin. Nu ar trebui sa va faceti prea mare grija in legatura cu continutul intestinal deoarece rama sterilizeaza practic pamantul trecut prin intestunul sau insa acesta trebuie eliminat deoarece nu are nici o valoare nutritionala pentru pesti.
f) Artemia este un crustaceu ce traieste in apele sarate din lagune. El poate fi prins sau chiar cultivat. Pentru cultura vom folosi un bazin special sau o sticla intoarsa cu gura in jos. Se va mentine o temperatura de 26-28ºC. In sticla se vor pune circa 2 l apa in care am dizolvat sare grunjoasa (o lingura de sare 30-32 gr la 1 l apa), se va pune apoi cate o piatra de aer de la vibrator pentru a ajuta la spargerea cojilor oualor de Artemia si pentru a mentine apa in permanenta micscare, urmarindu-se sa nu existe colturi moarte. Dupa ce apa a ajuns la 26-28ºC, cu o aerisire puternica, punem o lingura de oua de Artemia neeclozate. Dupa circa 30-40 ore ouale eclozeaza. Pentru recoltare scoatem piatra de aer si dupa circa 3-4 minute observam ca in varful ascutit al compartimentului se strang nauplii de Artemia, de culoare portocalie, in timp ce catre suprafata se aduna cojile oualor eclozate. Pentru a recolta nauplii vom folosi o teava de sticla (ca de sifon) introdusa intr-un furtun de cauciuc. Odata cu apa sarata vom scoate si nauplii pe care ii vom recolta intr-o sita deasa. Dupa ce-i clatim cu apa curata ii putem da ca hrana pestilor. Apa scursa o punem la loc in compartiment impreuna cu piatra de aer. Este necesar ca aceasta cultura sa fie facuta in cascada, adica sa existe cel putin 4-5 astfel de culturi realizate la o zi distanta pentru a putea asigura necesarul unui acvariu cu pesti.
Ecolog Stelian Valentin Stanescu,
Comunitatea Acvarii de vis
