Apa acvariului
Apa este elementul principal si absolut esential dintr-un acvariu, dar in functie de zona geografica din care provine, apa are proprietati fizice si chimice diferite, astfel ca este important sa ne asiguram ca sursa de apa din care vom aproviziona acvariul este potrivita in acest scop. Este bine sa stim proprietatile apei inainte de a stabili ce specie de peste, sau specii de pesti vom tine in acvariu.
Fiecare proprietate fizica sau chimica a apei are o scara si o unitate de masura, in cele ce urmeaza va vom prezenta principalii parametrii ai apei.
1. Temperatura, cunoscuta de toata lumea in cea mai mare parte, ea reprezinta, simplist starea de caldura sau de rece a unui sistem. La nivel international temperatura se masoara in Kelvini (K) iar relatia Kelvin Celsius este urmatoarea:K=°C + 273,15. Scara Kelvin ia ca puncte de reper, temperatura teoretica la care miscarea moleculara inceteaza, zero absolut (0K=-273,15ºC). O alta scara a temperaturii este scara Fahrenheit, relatia dintre Celsius si Fahrenheit este definite de ecuatia °C= (°F− 32) × 5⁄9 , aceasta unitate de masura este folosita in special de tarile anglo-saxone. In marea parte a lumii insa, se foloseste scara Celsius care a stabilit punctele de reper punctul de inghet si de fierbere al apei, la o presiune de o atmosfera (presiunea normala simtita de om), la o altitudine de 0m. Scara Celsius este o scara centigrada (cu 100 de unitati).
In functie de acvarii si de natura pestilor ce le populeaza, cea mai mare parte a apei are valori intre 10 si 31ºC.
2. pH-ul reprezintă logaritmul cu semn schimbat al concentrației ionilor din solutie, desi pare complicat pH-ul reda starea de aciditate sau de alcalinitate a unei solutii. Scara pH are interval de la 1 la 14, 7 fiind considerat neutru. Ea este o scara logaritmica astfel ca de la o unitate, la urmatoarea valoarea solutiei creste de 10 ori, deci 9 este de 10 ori mai alcalin decat 8, de 100 ori decat 7 si asa mai departe.
3. Duritatea reprezintă proprietatea imprimată acesteia de conținutul total de săruri solubile de calciu și magneziu.
Un grad de duritate reprezintă convenÈ›ional o anumită concetraÈ›ie de săruri, exprimată sub forma unor compuÈ™i de calciu. Există însă mai multe definiÈ›ii pentru gradul de duritate. Exemplu: 1 grad francez de duritate: conÈ›inutul de săruri de Ca si Mg echivalent cu 1 mg CaO la 100 ml apă. Formula pentru transformări este:
1 grad german = 1,79 grade franceze = 1,25 grade engleze
4. Amoniacul, nitritii si nitratii- sunt rezultatul circuitului azotului in natura si pot fi periculosi in acvariu in concentratii mari. Nitritii sunt toxici la valori mai mari de 0,3mg/l iar nitratii la valori de 50 mg/l, pentru a va forma o idee concreta despre acesti parametrii va recomandam consultarea circuitului azotului.
Concentratia de amoniac maxima admisa in apa din acvarii depinde de pH si temperatura apei (si de timpul cât este mentinuta aceasta concentratie). In schema de mai jos sunt prezentate valorile maxime admise in mg/l (mentinerea pestilor la aceste valori devine letala in câteva ore):
pH 20ºC 25ºC
6,5 15,4 11,1
7 5 3,6
7,5 1,6 1,2
8 0,4 0,4
8,5 0,2 0,1
5. Salinitatea desemneaza conÈ›inutul în săruri al apei si se exprima cantitativ drept concentraÈ›ie masică (g/l) È™i procent masic (‰). Salinitatea este importanta in acvariile marine unde, in functie de zona de provenienta a pestilor trebuie sa se situeze intre 30 È™i 50‰ .
In functie de salinitate se deosebesc trei tipuri de ape:
-dulci <0.5‰
-salmastre 0.5-30 ‰
-sarate 30-50‰
-saramura < 50‰
Revenid deci, este bine ca proprietatile apei sa fie cunoscute inainte de a adauga pestii. Apa pentru acvarii poate fi procurata de la robinet, din fantana, din rau sau lac sau se poate utiliza apa de ploaie sau apa distilata.
Apa de la robinet poate fi folosita cu success in cea mai mare parte a acvaristicii dulcicole insa este important de mentionat ca in Romania, tratarea apei se face cu clor, iar din motive tehnice concentratia de clor este mai mare decat necesarul, astfel ca inainte de introdus in acvariu apa de la robinet trebuie lasata la declorinat aproximativ doua zile in vase fara capac si cu gura larga. Pentru acvaristica marina este recomandat sa se foloseasca apa de ozmoza.
Apa din fantani sau puturi este filtrata de diferite strate geologice sau pedologice si astfel se imbogateste cu diferiti ioni. Acest lucru face ca aceasta apa sa aiba o duritate ridicata si sa nu fie intotdeauna ideala insa ea poate fi corectata cu apa distilata.
Apa raurilor si a lacurilor este cu siguranta purtatoare de microorganisme, larve, oua si alte vietati microscopice ce pot dauna acvariului. Ea poate fi fiarta pentru inlaturarea microorganismelor insa ea are, mai ales in cazul apei de rau, particule in suspensie ce ii ofera o turbiditate ridicata si deci neutilizabila in acvariu fara o filtrare corespunzatoare.
Apa distilata reprezinta apa fara impuritati, ea se gaseste in comert imbuteliata si poate fi folosita in acvarii insa combinata cu apa obisnuita.
Apa de ploaie, desi nu prezinta duritate ridicata, regiunea din care este luata ii ofera anumite proprietati chimice, astfel ca apa de ploaie cazuta deasupra oraselor va spala atmosfera si se va imbogati cu sulfati, oxizi de azot si alti compusi chimici.
Dupa stabilirea apei potrivite pentru acvariu, este momentul sa il umplem. Umplerea acvariului se va face dupa asezarea tuturor elementelor de decor, mai putin plantele care pot fi plantate si inainte si dupa umplerea acvariului.
Umplerea acvariului se va face folosind un furtun directionat catre o piatra, un element de decor, o farfurie sau o ceasca menita sa ii reduca viteza pentru a nu agita substratul, aceasta actiune putand duce la tulburarea apei. Acvariul nu se va umple pana la refuz, ci se vor mai lasa 3-5cm pentru a permite eventuale alte interventii precum replantarea unei plante sau mutarea unui obiect de decor.
In urmatoarele doua saptamani se vor verifica sistemele de aerare, filtrare, incalzire si se va verifica acvariul pentru scurgeri. In aceasta perioada se vor instala colonii de bacterii aerobe si anaerobe in acvariu, in filtru, bacterii ce vor contribui essential la buna dezoltare a acvariului, aceasta perioada vitala se numeste perioada ce ciclare.
Dupa perioada de ciclare, in care acvaristul s-a documentat referitor la ce specii de pesti sunt potriviti acvariului sau se pot adauga pestii. Acestia nu trebuiesc adaugati brusc deoarece cu siguranta chimismul apei din acvariu va diferi de cel cu care pestele este obisnuit, deci se va face o trecere gradata, mai intai o egalizare de temperatura, introducand punga cu pestii in apa si lasand-o sa pluteasca 10-15 minute fara a o desface, apoi se va introduce treptat cate putina apa din acvariu in punga pestilor, dupa ce se face aceasta trecere se pot adauga pestii.
Se recomanda ca in acvariu sa nu existe foarte multe specii de pesti deoarece exista riscul ca acestea sa nu fie compatibile unele cu altele si sa existe pierderi sau complicatii, aici documentatia este foarte importanta. De asemenea nu se va supraaglomera acvariul cu foarte multi pesti.
O data finalizate aceste operatii acvaristul se poate bucura de acvariul sau si se poate ingriji mai departe de bunastarea acvariului sau.
Ecolog Stelian Stanescu,
comunitatea Acvarii de vis
