Acasa » Articole » Chestiuni de anatomie la pesti

Chestiuni de anatomie la pesti

Citit de: 1465 ori | Categorie: Diverse
chestiuni-de-anatomie-la-pesti

Peştii sunt animale vertebrate, cu sânge rece, care trăiesc şi se înmulţesc numai în apă. Ei s-au adaptat mediului acavatic căpătând forme hidrodinamice care le permit o deplasare eficientă.

Dimensiunea peştilor este strâns legată de habitatul în care îşi duc viaţa: există specii de peşti care ating în medul lor natural o lungime de 20-30 cm, pe când în acvariu, aceeaşi specie, abia dacă depăşeşte 10 cm lungime.

Corpul peştilor este acoperit cu piele, compusă din două straturi: dermă şi epidermă. Epiderma este bogată în celule mucilaginoase, care protejează corpul peştilor şi facilitează o frecare cât mai scăzută cu mediul lichid. Pe piele se formează solzi, producţii cornoase care ies atât din dermă, cât şi din epidermă, având rol de protecţie.

Forma peştilor, în general fusiformă, modul în care sunt aşezaţi solzii pe corp, cât şi mucusul care îi acoperă din cap până-n coadă îi ajută să se deplaseze prin apă.

De o parte şi de alta a corpului peştilor se găsesc liniile laterale, formate din serii de papile senzoriale, cu rol în perceperea curenţilor de apă.

Corpul peştilor este susţinut de numeroase oase care formează scheletul osos. Există şi specii de peşti cu schelet cartilaginos.

Întregul schelet al peştilor este îmbrăcat de muşchi – muşchii capului, muşchii trunchiului şi muşchii înotătoarelor -, ajutându-i să efectueze toate mişcările specifice înotului.

Înotătoarele pectorale şi cele abdominale sunt perechi şi servesc la cârmire, cea dorsală, anală şi codală sunt neperechi şi servesc la mentinerea echilibrului în mediul lichid. La unele specii înotătoarele pectorale sunt subţiri ca nişte filamente şi mult prelungite, la altele înotătoarea codală poate fi foarte mare în comparaţie cu restul corpului, asemeni unui voal de diferite forme şi culori, iar la alte specii s-au dezvoltat peste măsură înotătoarele dorsale şi anale.

Rolul principal în mişcarea peştelui îl are coada, prevăzută cu cei mai puternici muşchi din corp. Îndoindu-se cu uşurinţă la dreapta şi la stânga, sau în sus şi în jos la unele specii, coada loveşte apa împingând corpul înainte.

Peştii respiră prin branhii, cu ajutorul cărora introduc în organism oxigenul şi elimină dioxidul de carbon. Branhiile sunt formate din lamele subţiri, roşii, datorită intensei vascularizări, şi sunt acoperite de plăci osoase numite opercule. Există peşti care posedă un organ de respiraţie suplimentar, numit “branhii-labirint”, care le permite să supravieţuiască pe uscat vreme de câteva ore. Pe lângă rolul lor primordial în respiraţie, branhiile mai au şi un rol excretor, prin ele eliminându-se clorura de sodiu şi alte substanţe rezultate din arderile produse în organismul peştelui.

Vezica cu aer, denumită popular “băşica peştelui”, serveşte drept rezervă de oxigen pentru respiraţie, dar are şi rolul unui aparat hidrostatic. Vezica se află în legătură directă cu intestinul printr-un canal foarte subţire. Când peştele vrea să se ridice la suprafaţă vezica se umple cu aer, iar când doreşte să se lase la fund aceasta se comprimă.

Un alt organ important al peştelui este inima. Aceasta este bicamerală, constând dintr-un atriu şi un ventricul. Inima este aşezată în spatele branhiilor iar mărimea ei variază în funcţie de greutatea peştelui. Sângele pe care îl pompează inima este rece, având temperatura apei în care trăieşte peştele.

Glandele genitale ale peştilor sunt deosebit de dezvoltate. Produsele acestora se numesc icre, la femele, şi lapţi, la masculi.

La speciile vivipare, cele care nasc pui vii, înotătoarea codală a masculului a devenit organ de copulaţie, fiind prevăzută, la primul spin, cu o scobitură care serveşte drept canal de trecere a spermei. Majoritatea speciilor depun icrele în apă, masculii fecundând ouăle prin depunerea lapţilor peste icre. Unele specii îşi depun ouăle pe plante acvatice, pe nisip sau pietre, altele îşi construiesc din secreţii bucale cuiburi care plutesc la suprafaţa apei. Speciile de peşti care depun ouă se numesc ovipare. Perioada de incubaţie a ouălor este diferită de la o specie la alta, dar poate varia şi în cadrul aceleiaşi specii în funcţie de temperature apei, lumină, oxigenare, şi nu în ultimul rând calitatea apei în care sunt eclozate ouăle.

Natura a creat şi specii hermafrodite de pesti, indivizi care posedă atât glande sexuale feminine, cât şi masculine. La specia Xiphophorus helleri, de exemplu, femelele mature, după ce au dat naştere mai multor generaţii de pui, se transformă în masculi.

Aparatul digestiv al peştelui este format din cavitatea bucală, esofag, stomac, intestin subţire, intestin gros, anus şi glande anexe. Rolul aparatului digestiv este de a prelua, transporta, digera şi absorbi hrana necesară organismului.

Cavitatea bucală poate fi aşezată, în funcţie de specie, în partea superioară, în partea terminală sau în cea inferioară a botului. Gura, la unele specii, este prevăzută cu dinţi care servesc la prinderea, reţinerea şi, foarte rar, la mestecarea hranei.

Din gură hrana trece în esofag, care se dilată dând astfel posibilitatea peştilor răpitori să înghită prăzi mai mari. Ajunsă în stomac, hrana trece mai departe în intestinul subţire, apoi în intestinul gros, eliminând resturile prin anus.

Stomacul este foarte bine dezvolat la speciile de răpitori, iar la alte specii poate să lipsească cu desăvârşire. Intestinul subţire, la nivelul căruia are loc absorbţia de substanţe nutritive din hrană, poate fi lung şi întortocheat sau, foarte scurt în cazul speciilor răpitoare.

Un rol deosebit de important în buna desfăşurare a digestiei îl au glandele anexe ale peştelui, cum ar fi ficatul, pancreasul şi splina, care secretă o serie întreagă de substanţe, indispensabile procesului de digerare a hranei.

Alte articole din categoria diverse
avantajul-unui-acvariu Avantajul unui acvariu

Dincolo de pasiunea pentru acvaristica ce determina multe persoane sa realizeze si sa continue sa ingrijeasca un acvariu in casa exista si alte motive pentru ca o persoana sa ...

Categorie: Diverse | Citit de: 3639 ori | Continuare articol »
bolile-pestilor Bolile pestilor

Din cauza lipsei de informare, din cauza ingrijirii defectuase, a hranirii neadecvate sau a altor cause, multi pesti sufera unele boli si astfel ei mor prematur in acvariu. ...

Categorie: Diverse | Citit de: 5562 ori | Continuare articol »
loading
Categorii articole acvaristica
Utilizatori
Oferta acvarii
Contact

Telefon: 0765.262.525
Email: contact
Cere o oferta de pret »

Chestionar

Ce sectiune vrei sa aiba urmatorul concurs

Voteaza » Vezi toate poll-urile »
Stiati ca?

Unii delfini de apa dulce sunt aproape sau chiar complet orbi.